Rodica Paraschiv,
Deputat PSD de Prahova
Suntem martorii unei transformări a societății românești. Mânați de dorința de a ne impune cu orice preț ideile, dorințele sau de a ne situa deasupra tuturor, nu mai ținem cont de minimele reguli ale bunului simț sau ale comportamentului într-o societate civilizată. Expresia lui Machiavelli “Scopul scuză mijloacele” pare mai actuală decât oricând, pentru că suntem înconjurați de violență verbală, care deseori se transformă în violență fizică.
Inclusiv de la tribuna Parlamentului României se aruncă vorbe grele, sub umbrela unor așa-zise declarații politice! Violența verbală, în special în campaniile electorale, ajunge din realitate în mediul virtual, acolo unde devine mult mai virulentă sub conturi false de utilizator!
Ce exemplu le dăm copiilor noștri? Cum îi educăm, atunci când le dăm acces la limbajul suburban, a cărui violență izbește aproape la fiecare cuvânt, pe unele rețele de socializare?
Astăzi, 30 ianuarie, este Ziua internațională pentru non-violență în școală. Și, pentru că familia și școala sunt mediile care formează personalitățile copiilor noștri, este foarte important ca startul lor în viață să nu fie umbrit de agresivitate. Relațiile între colegii de școală, între cadrele didactice și elevi, între părinți și elevi și chiar între părinți și cadre didactice trebuie să se dezvolte pornind de la asigurarea unui climat de liniște, de armonie și respect.
Un raport al UNICEF, realizat în urma unei cercetări efectuate la nivelul întregii țări împreună cu specialiștii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi Institutul Naţional de Criminologie și în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, arată că unitățile școlare sunt scene pentru situații de violență de mai multe tipuri, printre care violența verbală și fizică. Cauzele apariției acestui fenomen? „Cele mai importante cauze ale violenţei în şcoală includ, pe lângă factorii familiali, socio-economici sau individuali, şi o serie de cauze şcolare. Lipsa unui nivel adecvat de conştientizare, a unor strategii didactice sau decizii manageriale eficiente, plasează anumite şcoli în situaţia de a nu fi capabile să combată manifestările de violenţă determinate de anumiţi factori extraşcolari”, se arată în documentul menționat.
Ceea ce înseamnă că non-violența în școală ține de noi toți, nu numai de elevi, de profesori sau de părinți. Societatea, în ansamblul ei, ar trebui să-și revină și să urmeze calea înțelegerii, a comunicării și a evitării situațiilor conflictuale care pot genera victime. Atât din punct de vedere fizic, dar și din punct de vedere psihologic.
Toate acestea depind de noi toți, de renunțarea la deprinderea unor atitudini greșite încă de pe băncile școlii!