Lucian Avramescu
Ceea ce se petrece zilnic, de câteva luni, preponderent în ecranul televizorului, nu e doar o hidoșenie insuportabilă, ci o înjurătură de mamă a fiecăruia dintre noi.
Cel mai monstruos personaj, fătat de natură, într-un moment în care a vrut să arate treapta cea mai de jos a putregaiului lighioanei om, se cheamă Gheorghe Dincă. De luni de zile, creatura asta se îngrașă, hrănită abundent de statul român, bărbierită mereu proaspăt, frezată și pomădată, ajunsă mai ceva ca un erou de Hollywood.
Hiena asta nenorocită a apărut, în viaţa noastră și așa chinuită de nedreptăţi și tragedii, ca ucigaș în serie. Violator și asasin sadic. Jivina asta cu privire de șacal și porc, în combinaţie lugubră, care râde spre camerele de vederi, care-și arată mândru pectoralii, care întreabă în batjocură avocaţii sau ziariștii care îndrăznesc să-l atingă cu o întrebare, dacă n-au vreo fiică de violat, că el e dispus s-o rezolve, ne e îndesată, jivina asta, mereu și mereu în ochi ca un puroi.
Statul român e criminalul în serie, am scris atunci, în primele zile ale nenorocirii. Statul român, pitit în spatele unor indolenţe, numit, acest stat, 112, se face vinovat de uciderea în serie a fetelor din Caracal și a altora, sute sau poate mii, neștiute.
Statul român ni-l bagă pe gât de luni de zile pe netrebnicul care râde și se îngrașă. Nu lipsește mult și-i dă drumul. Nu lipsește mult și-I aruncă în uliţă, ca pe alţi 20 000, să ne salutăm cu el.
Măi nemernicule de stat, cât mai ai de gând, cu toţi procurorii tăi care păzesc noaptea desfășurarea nestingherită a unui măcel urmat de incinerare, să ni-l arăţi ca pe un actor pe criminalul ăsta dovedit?
Ce dracu vă mai trebuie să aflaţi, de ce probe mai aveţi nevoie, domnilor procurori care ieșiţi la pensie, că așa a decis, înţeleg, un pușcăriaș Dragnea, după 20 de ani de asudat la unul sau cinci dosare ca ăsta, pentru a-l băga în fundul celei mai întunecate temniţi pe monstrul numit Dincă?
Nu vă răsună în urechi glasul copilei Alexandra care plângea disperată că e legată cu sârme, că e bătută și violată, iar frica ei anunţa că va fi ucisă curând? I-aţi găsit AND-ul în patul și casa monstrului, i l-aţi găsit în cenușă și oase, ce dracu mai vreţi? Băgaţi-l să putrezească de viu acolo unde îi e locul, chinuindu-se cum el a chinuit.
Monstrul însuşi a recunoscut, fiindcă el e mândru de isprăvi, se laudă în celulă cu virilitatea lui ucigaşă. Sunt probe cu duiumul. Ce aveţi cu noi, fiindcă hapul ăsta ucide prin prezenţă sau face, Dumnezeule, prozeliţi?
Să lăsăm procurorii să-și facă treaba! Încă nu-s lămurite crima a doua și altele posibile!
Păi judecaţi-l parţial! Pe ce știţi fără dubii. Judecaţi-l pentru strigătul Alexandrei în pustiul statului român! E destul, arhidestul pentru a-l îndesa în pușcărie pe viaţă.
Dacă în strania moșmondeală cu care vă mișcaţi mai găsiţi alte dovezi, mai judecaţi-l o dată și încă o dată, condamnându-l la zece vieţi de pușcărie, fiindcă pedeapsa cu moartea a fost abolită, iar pe bunicul uneia din fete nu-l putem lăsa, cum cere, să-i scoată ochii.
