Conform Codului administrativ în vigoare din 5 iulie 2019, guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri, dar şi din viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, miniştri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru (art. 18). Totodată, Constituţia României este flexibilă, dând posibilitatea ca ministerele să se organizeze potrivit legii. Dreptul comparat oferă şi situaţii diferite de cazul românesc, în care guvernul este alcătuit doar din miniştri şi primul-ministru, potrivit volumului „Constituţia României revizuite. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Editura All Beck, 2004), potrivit Agerpres. Tot potrivit Codului administrativ, aparatul de lucru al guvernului este alcătuit din secretariatul general al guvernului, cancelaria primului-ministru, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente şi alte structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a guvernului (art. 19).
• Statutul ministerelor
Constituţia României vine cu precizarea că ministerele se organizează numai în subordinea guvernului (art. 116, alineat 1).
În mod tradiţional, organul specializat al executivului care se ocupă de rezolvarea într-un domeniu sau altul a sarcinilor guvernării se numeşte minister. Întrucât dreptul public modern a consacrat ideea potrivit căreia ministerele sunt principala categorie a organelor centrale de stat specializate într-un domeniu de activitate, s-a extins şi regula includerii de drept a miniştrilor în subordinea guvernului. Această regulă este consacrată de cele mai multe dintre constituţiile europene, inclusiv cea a a României, potrivit volumului citat.
Numărul de ministere poate fi modificat prin solicitarea făcută de către premier parlamentului. Astfel, primul-ministru poate cere parlamentului modificarea structurii guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Parlamentul acceptă modificarea structurii guvernului în baza art. 85 alin. (3) din Constituţie.
În volumul „Constituţia României revizuite. Comentarii şi explicaţii”, autorii arată că, de multe ori, crizele guvernamentale au avut ca răspuns restructurarea ministerelor: fie prin înfiinţarea unor ministere noi, fie prin comasarea sau desfiinţarea unora vechi. De aici şi logica legiuitorilor constituanţi de a cuprinde prevederi cât mai flexibile cu privire la regimul juridic al ministerelor.
• Secretariatul general al guvernului
Secretariatul general este condus de secretarul general al guvernului care are rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului. La rândul său, secretarul general al guvernului este ajutat de unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi cu rang de secretar de stat sau de unul sau mai mulţi secretari de stat, numiţi în funcţie de primul-ministru (art. 20, Cod administrativ).
Secretariatul general al guvernului asigură derularea şi continuitatea operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului, precum şi reprezentarea guvernului în faţa instanţelor judecătoreşti, constituind elementul de legătură şi stabilitate al guvernării.
• Cancelaria primului ministru
Cancelaria primului ministru este o structură fără personalitate juridică, aflată în subordinea primului ministrul şi finanţată prin bugetul secretariatului general al guvernului. Cancelaria primului ministru este condusă de şeful cancelariei, care are rang de ministru, numit în funcţie prin decizie a premierului. În cadrul cancelariei îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al premierului, cu rang de secretar de stat (art. 22 din Codul administrativ).
• Departamentele
Departamentele sunt structuri organizatorice în cadrul aparatului de lucru al guvernului, cu sau fără personalitate juridică, subordonate premierului, cu rol de coordonare şi sinteză în domenii de interes general.
