Conform unui sondaj de opinie, cetăţenii din Europa Centrală şi de Est sunt îngrijoraţi de soarta realizărilor obţinute de revoluţiile de acum 30 de ani. Astfel, 52% dintre germani consideră că democraţia este în pericol. În opinia unui analist, cifrele arată clar că “oamenii îşi fac griji privind situaţia şi viitorul realizărilor noastre democratice”, potrivit sueddeutsche.de, citat de Rador şi preluat de Agerpres.
La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, locuitorii Europei Centrale şi de Est îşi fac griji pentru realizările revoluţiilor paşnice de atunci – a concluzionat un sondaj realizat în şapte ţări din centrul şi estul Europei la comanda Open Society Foundations (OSF) dat luni publicităţii. În afara Germaniei – unde 52% din cetăţeni consideră că democraţia se află în pericol -, cetăţenii se arată şi mai pesimişti: Slovacia – 61%, în Ungaria şi România – 58% şi în Bulgaria – 56% consideră că democraţia din ţările lor se află în pericol.
În întregul fost bloc răsăritean, oamenii se îndoiesc de perenitatea realizărilor centrale ale revoluţiilor de acum 30 de ani. Astfel 74% dintre bulgari cred că statul de drept se află în pericol. Urmează Slovacia şi România cu 70, respectiv 68%. În Polonia şi Ungaria – împotriva cărora există litigii – 64, respectiv 59% manifestă această îngrijorare. În Germania 49% consideră că există o ameninţare la adresa statului de drept.
Cifrele arată clar că “oamenii îşi fac griji pentru soarta realizărilor democratice”, afirmă Götz Frommholz, analist OSF. Sondajul OSF a fost făcut cu participarea a 13.000 de cetăţeni din şapte ţări.
Succesele electorale obţinute în Ungaria de Fidesz şi în Polonia de PiS arată o serioasă lipsă de încredere faţă de partidele de guvernământ din ţările respective. Majoritatea consideră că este periculos să critici guvernul, deoarece această atitudine ar putea duce la consecinţe negative.
În multe locuri se observă dispariţia încrederii în libertatea şi corectitudinea alegerilor, în toate ţările în afara Germaniei se observă o neîncredere faţă de informaţiile furnizate de guverne.
Un aspect pozitiv îl constituie în opinia realizatorilor studiului menţionat înalta apreciere acordată ong-urilor şi disponibilitatea pentru angajamentele onorifice.
