Microorganismele din corpul nostru pot contribui la destabilizarea plăcilor coronariene, favorizând atacul de cord, potrivit Congresului Mondial de Cardiologie, citat de www.escardio.org şi preluat de MedLive.ro.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că, spre deosebire de bacteriile intestinale, bacteriile din plăcile coronariene sunt pro-inflamatorii.
În plus, pacienţii cu sindrom coronarian acut (atac de cord) au avut bacterii diferite în intestin comparativ cu cei cu angină stabilă.
Alimentaţia, fumatul, poluarea şi medicamentele au un impact major asupra fiziologiei celulare, sistemului imunitar şi metabolismului.
Cercetările anterioare indică faptul că aceste efecte sunt mediate de microorganismele din tractul intestinal. În cadrul studiului actual, specialiştii au investigat contribuţia microbiotei la instabilitatea plăcilor coronariene.
La cercetare au participat 30 de pacienţi cu sindrom coronarian acut şi zece pacienţi cu angină stabilă. Cercetătorii au izolat bacteriile intestinale din probele fecale. Bacteriile cu plăci coronare au fost extrase din baloanele de angioplastie.
Datorită comparaţiei dintre microbiota din fecale şi din plăcile coronare, specialiştii au descoperit că diferă compoziţia. Bacteriile fecale au avut o compoziţie eterogenă şi o prezenţă pronunţată de Bacteroidete şi Firmicute.
Plăcile coronare au avut, în primul rând, microbi cu fenotipuri pro-inflamatorii, aparţinând Proteobacteriilor şi Actinobacteriilor.
”Aceste descoperiri sugerează o retenţie selectivă a bacteriilor pro-inflamatorii în plăcile aterosclerotice, care ar putea provoca un răspuns inflamator şi ruperea plăcii”, declară Eugenia Pisano, autorul principal al studiului.
Mai mult, analizele au evidenţiat diferenţele de microbiotă intestinală între cele două grupuri de pacienţi. Cei cu sindrom coronarian acut au avut mai multe Firmicute, Fobobacterii şi Actinobacterii, în timp ce Bacteroidetele şi Proteobacteriile au fost mai abundente la cei cu angină stabilă.
”Am descoperit că microbiomul intestinal diferă, din punct de vedere al compoziţiei, între cele două grupuri de pacienţi. Substanţele chimice emise de aceste bacterii pot afecta destabilizarea plăcii şi, în consecinţă, pot provoca un atac de cord”, adaugă Pisano.
Totuşi, oamenii de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului că, până în momentul actual, nu s-a demonstrat în mod convingător că infecţiile şi inflamaţia care rezultă sunt direct implicate în procesul de instabilitate a plăcii şi în debutul atacului de cord.
De exemplu, antibioticele împotriva Chlamydia nu au reuşit să reducă riscul afecţiunilor cardiace.
Chiar dacă studiul actual este unul mic, rezultatele sunt importante, susţin ideea că declanşatorii infecţioşi pot juca un rol direct în destabilizarea plăcii. Urmează ca specialiştii să afle dacă antibioticele pot preveni evenimentele cardiovasculare în cazul anumitor categorii de pacienţi.
Microbiota din intestin şi placa coronariană ar putea avea o funcţie patogenică în procesul de destabilizare a plăcii şi ar putea deveni o ţintă terapeutică.
