Ieri a fost marcată Ziua mondială a creierului, în fiecare an fiindu-i atribuită o temă diferită. Alegerea datei corespunde cu fondarea Federaţiei Mondiale de Neurologie, la 22 iulie 1957. În al 62-lea an de activitate, organizaţia şi-a concentrat eforturile asupra migrenei, o afecţiune omniprezentă şi debilitantă, evidenţiază www.wfneurology.org, citată de Agerpres.
Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.
„Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial”, a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne.
„Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ”, a mai subliniat profesorul Tissa Wijeratne. În ciuda impactului său generalizat, „migrena continuă să fie subrecunoscută, subdiagnosticată şi subtratată”, notează www.wfneurology.org. Din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Ca rezultat, majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.
„Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume”, spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold. „Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată pe cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament, indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare”, a mai adăugat Wijeratne.
Migrena reprezintă o boală neurologică manifestată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele. Pentru ca pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale.
În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului a încurajat oamenii din întreaga lume să vorbească despre ”adevărul dureros” (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth.
WFN a încheiat parteneriate şi cu asociaţiile naţionale de neurologie. Aproximativ 120 de organizaţii din întreaga lume participă la iniţiativa de creştere a conştientizării sănătăţii creierului, iar Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN) se numără printre acestea, anunţă site-ul organizaţiei www.afectiuni-neurodegenerative.ro.
