N. D.
Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, 35.619 de persoane au solicitat azil în România, dintre care 7.655 au obținut o formă de protecție internațională, fiind originare din 67 de ţări ale lumii. Informaţiile au fost făcute publice ieri de către Biroul de Informare şi relaţii publice al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), având în vedere că ieri a fost marcată Ziua Mondială a Refugiatului. La sfârșitul lunii trecute, în evidențele IGI erau înregistrate 4.136 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție, care aveau drept de ședere pe teritoriul României, cei mai mulţi fiind din Siria, Irak şi Afganistan. Anul acesta, această zi are ca temă #StepWithRefugees, agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite insistând asupra importanţei pe care o are un simplu gest de solidaritate pentru cei care au fost obligaţi să părăsească ţările în care viaţa le era ameninţată. Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situaţiei milioanelor de persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. În acest context, pentru a marca această zi, IGI a organizat o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice, manifestări la care au participat persoane refugiate aflate pe teritoriul ţării. Astfel, în cele şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil – din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti – au fost organizate activități culturale și recreative, competiţii sportive, excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce au prilejuit familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Aderând în anul 1991 la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, România și-a asumat obligaţia de a proteja persoanele care au decis să caute protecție internațională în ţara noastră. Pe parcursul anilor a fost adoptat cadrul legal în conformitate cu standardele internaționale și cele europene în domeniul protecției drepturilor omului, au fost elaborate proceduri de lucru necesare și s-au urmărit dezvoltarea cadrului instituțional și preluarea celor mai bune practici în acest domeniu. De asemenea, România și-a manifestat solidaritatea cu eforturile europene de gestionare a migrației prin participarea activă la procesul de relocare a migranților din state europene și terțe. Potrivit IGI, începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a ONU a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, România a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale și, totodată, şi-a exprimat solidaritatea față de statele europene care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile internaționale de relocare a acestora.
