Rata de deprivare materială severă a ajuns la 16,8%, în 2018, în scădere cu 2,9 puncte procentuale faţă de 2017. În ciuda acestui fapt, România se clasează pe locul doi în topul UE din punct de vedere al lipsurilor materiale grave, potrivit Eurostat, preluat de Mediafax.
În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) şi Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Ţările de Jos (2,4%).
În 2018, 6,2% din populaţie sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu şi-au putut permite cel puţin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viaţă adecvată: să îşi poată plăti la timp facturile; să îşi încălzească locuinţa; să poată face faţă unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau peşte sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă, anual, o vacanţă de o săptămână, departe de casă; un televizor; o maşină de spălat; un autovehicul; un telefon. Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata creşte în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenţi doi sau mai mulţi adulţi, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii şi 5,7% cu copii.
În medie, rata deprivării materiale din UE a scăzut cu 0,4% în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date pentru anul 2018, rata deprivării materiale a scăzut faţă de 2017, excepţie făcând Finlanda, unde aceasta a crescut cu 0,7%, de la 2,1% în 2017, la 2,8% în 2018; Franţa, unde a crescut cu 0,6%, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018; Regatul Unit, unde a crescut cu 0,5%, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018; şi Danemarca, unde a crescut cu 0,3%, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (de la 30% în 2017, la 20,9% în 2018), urmată de Grecia (de la 21,1%, la 16,7%) şi Ungaria (de la 14,5%, la 10,1%).
