Sfântul Nichita Mărturisitorul a ales din tinereţe să urmeze calea vieţii monahale, cea plină de nevoinţe sufleteşti şi trupeşti. Pentru viaţa sa duhovnicească îmbunătăţită, Sfântul Nichita Mărturisitorul a fost numit Arhiepiscop al Calcedonului. În timpul slujirii arhiereşti, Sfântul Nichita s-a evidenţiat mai ales prin virtutea milosteniei, hrănind pe cei flămânzi, îmbrăcând pe cei goi, primind şi odihnind pe cei străini. În Sinaxar este pomenit ca „tată al sărmanilor, apărător al văduvelor şi izbăvitor al celor năpăstuiţi”.
De asemenea, Sfântul Nichita s-a remarcat ca apărător al sfintelor icoane în timpul prigoanei din vremea împăratului Leon Armeanul. Sfântul Nichita s-a arătat mărturisitor al lui Hristos, vădind învăţăturile eretice ale iconoclaştilor şi propovăduind dreapta credinţă cu privire la cultul cinstirii sfintelor icoane. Din această cauză a fost trimis în temniţă, suferind numeroase chinuri. După mulţi ani şi după multe osteneli de mărturisitor, s-a mutat la Domnul.
