MAE anunţă că s-a încadrat în termen atunci când a depus cererea de anulare a unei Decizii CE. Precizările vin după ce au apărut informaţii despre faptul că Tribunalul UE a respins solicitarea României pentru anularea hotărârii CE de punere în aplicare a unor corecţii financiare în valoare de 80 milioane de euro. Ministerul mai precizează că va face recurs la decizia Curţii de Justiţie a UE, potrivit Mediafax. „Cu privire la informaţiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene face următoarele precizări: Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 şi publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanţa de respingere din data de 30 aprilie 2019”, au transmis reprezentanţii MAE, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX. Ministerul precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziţie pentru cererea anulării Deciziei Comisiei Europene din 15 iunie 2018 în cazul ţării noastre se mai adaugă 14 zile, potrivit Regulamentului de procedură al Tribunalului UE, plus încă 10 zile, din considerente de distanţă.
Prin urmare, susţine MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie UE indică faptul că introducerea acţiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor. Comisia Europeană a decis pe 13 iunie 2018 să aplice nişte corecţii financiare României, din cauza unor nereguli legate de fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). România a introdus o acţiune de anulare a deciziei CE de aplicare a unei corecţii financiare de aproximativ 80 milioane de euro aplicată ţării noastre.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, Tribunalul UE a respins solicitarea făcută de România, motivând că MAE nu s-a încadrat în termenul depunerii contestaţiei. Potrivit Cauzei T-530/18 publicată pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, România a solicitat Tribunalului următoarele: „Anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR): a) în ceea ce priveşte submăsura 1a integral (suma de 13 184 846,61 € aferentă anilor 2015 şi 2016); b) în ceea ce priveşte submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45 532 000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 şi 2016) şi în subsidiar, parţial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21 315 857,50 €); obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată”.
În cererea de anulare, partea română susţine că primul motiv întemeiat pe exercitarea necorespunzătoare a competenţei Comisiei Europene de a exclude sume de la finanţarea de către Uniunea Europeană, precizând că CE a încălcat Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune. De asemenea, sursa citată precizează că „autorităţile române au efectuat plăţi conform aprobării Comisiei. În acest context, decizia de aplicare a corecţiilor este nelegală”.
Al doilea motiv invocat de partea română este întemeiat pe încălcarea obligaţiei de motivare prevăzute de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. „România consideră că instituţia UE a încălcat obligaţia sa de motivare prevăzută de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât, în cazul submăsurii 1a, Comisia nu a argumentat suficient şi adecvat: poziţia sa oscilantă în ceea ce priveşte neregulile constatate şi tipul corecţiei aplicate; respingerea argumentelor şi explicaţiilor furnizate de autorităţile române în ceea ce priveşte presupusa supracompensare; de ce a ales să aplice o rată forfetară pentru neregulile constatate, iar nu una calculată”, conform sursei menţionate.
