Nicoleta Dumitrescu
Din multitudinea de informaţii din alte colţuri ale lumii, o ştire din Franţa iese, în aceste zile, în evidenţă. Concret, părinţii dintr-un sat aflat la poalele Alpilor au înscris în mod simbolic 15 oi la o… şcoală primară, pentru a evita închiderea unei clase din cauza numărului insuficient de elevi. Aşa se face că Saute-Mouton, Baaaaah-Bęte şi Panurge –
alături de alte surate, toate cu certificate de naştere, însoţite şi de stăpân şi câinele ciobănesc al turmei – au fost înscrise pentru a fi… şcolite, încercând să se salveze de la închidere una dintre clasele care nu mai aveau suficienţi copii.
Chiar dacă această ştire pare îmbrăcată şi cu foarte mult umor, extrem de fin, pentru foarte multe state, inclusiv România, poate fi considerată o lecţie.
O lecţie, în condiţiile în care învăţământul românesc are atât de multe hibe, iar de la un an şcolar la altul pare că sunt descoperite alte noi probleme.
Astfel, pe modelul deja clasic în care, în fiecare sezon rece, autorităţile sunt luate pe nepregătite la căderea primei zăpezi, la fel se întâmplă şi atunci când elevii trebuie să înceapă şcoala. Când să sune clopoţelul, sediile şcolilor fie nu au autorizaţie sanitară, fie pe cea care trebuie obţinută de la ISU. Ca să nu mai vorbim despre deja clasicele toalete din curte, existenţa lor fiind transformată într-o telenovelă mai mult tragică decât comică, adusă în actualitate la fiecare început de an, numărul acestora fiind contabilizate precum steagurile din celebra schiţă a lui Caragiale.
Pe de altă parte, cum România s-a dovedit a fi nu o dată o ţară a extremelor, sunt şi cazuri de localităţi în care primarii, de dragul de a se lăuda cu investiţiile făcute în timpul mandatului lor, au alocat câte o căruţă de bani în construcţia unei şcoli în clasele căreia nu au răsunat niciodată râset de copii. De ce? Pentru că numărul elevilor a fost atât de mic încât, într-un final, inaugurarea noii şcoli nu a mai constituit o prioritate. Şi-atunci, elevii din localitatea respectivă au fost nevoiţi să facă naveta, de cele mai multe ori pe jos, până la şcoala din satul vecin.
Iar asta se întâmplă mai ales din cauza faptului că aceia care ocupă, vremelnic, anumite posturi nu învaţă niciodată din lecţiile vieţii cotidiene, cu atât mai puţin din greşelile lor sau ale altora. Pe de altă parte, degeaba se spune că Educaţia este unul dintre cele mai importante domenii, dacă realitatea demonstrează faptul că, la fiecare început de an şcolar, apa curentă sau toaleta în interiorul sediului şcolii rămân probe netrecute de ani buni!
E adevărat, într-ale învăţământului sunt şi alte materii la care unii şi alţii au rămas repetenţi, dar asta nu i-a împiedicat ca să fie promovaţi, dovadă fiind zilele de astăzi în care multe funcţii sunt ocupate de personaje pe care mai ales… inteligenţa nu îi recomandă!
