În opinia românilor, cea mai mare ameninţare pentru ţară în viitorul apropiat o reprezintă corupţia, urmată de o nouă criză economică şi un eventual război în zonă, conform sondajului realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost şi rămâne principala ameninţare la adresa securităţii României, iar Ungaria acţionează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei. Aproape jumătate din populaţie consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre românii doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menţinerea sa la acelaşi nivel. Întrebaţi care ar fi cea mai mare ameninţare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupţia, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă şi 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor ţări din zonă şi 2,5% nu ştiu sau nu răspund. În topul ţărilor vecine care pot fi considerate şi prieten conduce Republica Moldova cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% şi Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina şi Ungaria cu 40%, respectiv 27,1%. 64,4% dintre români consideră că Rusia a fost şi rămâne principala ameninţare la adresa securităţii României şi 62,6% că Ungaria acţionează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulţi bani de la buget pentru Apărare şi 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.
În contextul în care România şi Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relaţiile dintre România şi Statele Unite ale Americii ar trebui să devină şi mai apropiate, iar 39% să rămână aşa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relaţiile dintre România şi Statele Unite ar trebui să fie mai puţin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.
Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeaşi opinie în ceea ce priveşte Republica Moldova, 53% în privinţa Uniunii Europene şi 49,6% în privinţa SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab şi 65% sunt de aceeaşi părere în privinţa Rusiei. 33,6% din populaţia României consideră că securitatea ţării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de instituţiile noastre de apărare şi ordine publică (armata, serviciile secrete, poliţia), iar 12,6% consideră că nu reuşim să ne apărăm în mod eficient nici singuri şi nici cu ajutorul aliaţilor noştri. În opinia a 9,7% dintre respondenţi securitatea ţării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana şi a 9,2% de alianţa cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.
Întrebaţi cărei ţări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenţi au ales varianta ”oricărei ţări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu ştiu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice ţară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu ştiu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată în viziunea a 73,4% dintre respondenţi, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievaţi cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) şi 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).
Barometrul de opinie publică a fost realizat la nivel naţional de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel naţional în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti. Eşantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.