Majoritatea pacienţilor de peste 75 de ani care au suferit un atac de cord nu optează pentru o procedură de desfundare a arterelor blocate, comparativ cu persoanele mai tinere. Totuşi, vârstnicii au şase mai mari să supravieţuiască când aleg să urmeze această procedură, numită intervenţie coronariană percutanata, potrivit eurekalert.org, preluat de Medlife.ro.
Vârstnicii de peste 75 de ani reprezintă o grupă de vârstă care, până în anul 2050, va ajunge să fie 11,5% din populaţia Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, nu se ştiau foarte multe despre posibilele beneficii ale desfundării arterelor în urma unui atac de cord. Procedura medicală presupune introducerea unui cateter cu un balon deflatat în vârf în artera. Balonul este umflat, iar segmentul îngustat se lărgeşte. Apoi, balonul este deflatat, un stent este înfăşurat în artera îngustata şi cateterul este îndepărtat.
”Ştim că această procedură este sigură, eficientă şi că îmbunătăţeşte supravieţuirea globală şi bunăstarea adulţilor tineri care au suferit un atac de cord. Vârstnicii au mai multe nevoi medicale, mai complexe şi trăiesc cu diferite sindroame, cum ar fi fragilitatea, condiţii cronice multiple, insuficientă cognitivă şi iau multe medicamente. Din cauza acestor complicaţii, sunt excluşi din studiile clinice care testează terapii precum desfundarea arterelor, astfel că această variantă nu a fost evaluată în întregime”, spune Abdulla A. Damluji, autorul studiului.
Echipa de cercetători a studiat dosarele medicale a aproape 470.000 de pacienţi în vârstă, care au fost internaţi în spitalele din Statele Unite ale Americii în urma unui atac de cord, între anii 2000 – 2016. I-au împărţit în trei grupe, între 75 – 79 de ani, între 80 – 84 de ani şi peste 85 de ani.
Grupul +85 de ani au avut cele mai mult boli când au fost internaţi pentru primul atac de cord. De asemenea, au avut cel mai ridicat risc de a deceda în spital, cu o rată de 13%, comparativ cu adulţii din grupul 75 – 79 de ani, care au avut o rată de 8%.
Procedura de desfundare a arterelor a fost efectuată la 38% dintre pacienţii din grupul 75 – 79 de ani şi la 20% dintre pacienţii cu vârsta de peste 85 de ani.
Utilizarea procedurii în rândul pacienţilor de peste 85 de ani, în urma unui atac de cord, a crescut de-a lungul timpului. În anul 2000, doar 10% dintre ei au optat pentru procedura, pe când în anul 2016 procentul a ajuns la 25%. În acest interval, riscul decesului a scăzut, de la 17% în anul 2000, la 11% în anul 2016.
Mortalitatea a scăzut cu 53% în rândul pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 75 şi 79 de ani, care au urmat procedura, comparativ cu un grup de control care nu a optat pentru desfundarea arterelor. De asemenea, mortalitatea a scăzut cu 49% în categoria 80 – 84 de ani şi cu 42% în grupul celor de peste 85 de ani. Asta înseamnă că pentru fiecare 1000 de cazuri, au fost salvate 49, 53, respectiv 54 de oameni.
”Încercam să introducem această procedură şi în rândul vârstnicilor cât mai mult. Chiar dacă este o categorie complexă, se pare că beneficiile sunt substanţiale. Rămâne o provocare metodă prin care se va evalua dacă procedură este o necesitate sau nu. În cazul în care o procedură inutilă are loc, fie nu se schimbă nimic, fie se ajunge la complicaţii neaşteptate”, spune Mauro Moscucci, de la Spitalul Sinai din Baltimore.
