Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011 prin care învăţământul obligatoriu este mărit la 15 clase, incluzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din învăţământul preşcolar, potrivit Mediafax.
„Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»”, arată textul legii.
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază balacaureatul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome.
Potrivit proiectului, lansat vineri de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, sub titlul „Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului educaţiei în România”, ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste.
Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obţinerea unei diplome de bacalaureat.
Examenele de absolvire pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program şi o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobândite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile şi atitudinile absolventului.

FSLI susţine că e nevoie de şcoli dotate şi cadre bine pregătite

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine ca învăţământul general obligatoriu să fie extins treptat la 15 clase, până în anul 2030, aşa cum prevede actul normativ promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, prin care se modifică Legea Educaţiei Naţionale, potrivit Mediafax.
Aceste modificări impun însă, spun sindicaliştii, autorităţilor elaborarea unei strategii cu aplicare imediată, prin care să fie rezolvate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ.
În primul rând, avertizează FSLI, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează de ani de zile, şi anume deficitul locurilor la grădiniţă.
Sindicaliştii arată că integrarea copiilor în sistemul de educaţie nu poate fi făcută, dacă aceştia nu au la dispoziţie dotările necesare, precum şi cadre didactice bine pregătite.
“Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţământului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi. Educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în grădiniţe şi şcoli; unităţi de învăţământ dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare – unul modern, nu unul tern care oboseşte elevii; readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional. Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decât să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.