Sfântul Mucenic Artemon a trăit în vremea domniei împăratului Diocleţian, fiind preot în cetatea Leodiceea. Artemon a slujit Biserica lui Hristos ca citeţ timp de 16 ani, ca diacon timp de 28 de ani, iar ca preot 33 de ani. Atunci când s-a pornit persecuţia împotriva creştinilor, Artemon era înaintat în vârstă. Acesta, fiind prins, a fost dus la templul lui Esculap, pentru a jertfi idolului. Vrăjitorii ce se aflau în templu au eliberat mulţi şerpi veninoşi pentru a-l ucide pe Artemon. Însă acesta s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci şi a suflat asupra şerpilor, omorându-i pe toţi. Văzând această minune, Vitalis, mai marele vrăjitorilor, a îngenucheat înaintea lui Artemon şi a strigat: „Mare este Dumnezeul Creştinilor!” Sfântul Artemon l-a botezat apoi pe acesta, împreună cu mai mulţi păgâni. Mulţi din cei botezaţi au fost hirotoniţi diaconi şi preoţi iar Vitalis a devenit Episcopul Palestinei. Dar încercările aveau să continue pentru bătrânul Artemon. Judecătorul a pregătit o groapă cu păcură încinsă, în care plănuia să-l arunce pe robul lui Dumnezeu. Prin rânduiala dumnezeiască, judecătorul însuşi şi-a pierdut viaţa în acea groapă. După aceste întâmplări, Sfântul Artemon a trăit liber încă o vreme. Însă, continuând persecuţiile împotriva creştinilor, Sfântul Artemon a fost prins şi omorât prin decapitare, în anul 303.
