Mortalitatea infantilă plasează România pe un loc nedorit în Uniunea Europeană, iar în ceea ce priveşte mortalitatea neonatală, cu cea mai mare rată a deceselor, spune medicul neonatolog Georgeta Sărdescu, de la Spitalul ”Sf. Pantelimon”, potrivit Mediafax. În cazul mortalităţii neonatale vorbim de un procent de 50%, mai spune medicul Georgeta Sărdescu. În ciuda cifrelor îngrijorătoare şi a ratei deceselor înregistrate în rândul prematurilor, comparativ cu alte state membre UE, România înregistrează, totuşi, un trend descendent în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile, mai spune Georgeta Sărdescu, şeful Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Urgenţă ”Sf. Pantelimon”, din Bucureşti. Comparativ cu perioada anilor 2000- 2017, rata mortalităţii infantile în România a scăzut cu peste 50%, de la 18 la mie în anii 2000, până la 7 la mie, în 2018, a declarat sursa citată. Un copil născut prematur necesită o atenţie deosebită din partea medicilor, atrage atenţia specialistul. „Principalele probleme cu care vine pe lume un prematur sunt multiple, pentru că prematurul se naşte înainte de termen, şi, practic, toate sistemele şi organele lui sunt imature. Ca urmare, adaptarea unui prematur este extrem de dificilă din toate punctele de vedere”, a declarat pentru Mediafax medicul Georgeta Sărdescu. Medicul a subliniat si importanţa existenţei unor aparate medicale performante care să susţină viaţa nou-născutului în unităţile spitaliceşti. „Sunt echipamente medicale care le asigură supravieţuirea. Practic, indiferent unde se naşte copilul prematur, fie că se naşte la Pantelimon sau în altă maternitate, cu mâinile goale nu poţi să salvezi un prematur. De la basic, până la complex, mai întâi îi asiguri confortul termic, care se realizează printr-o masă radiantă la naştere, de preferat sa fie performantă, mai ales pentru copilul prematur, urmată apoi de un incubator în secţia de Terapie Intensivă, de regulă incubatorul hibrid care poate fi şi deschis şi închis, iar susţinerea respiraţiei se face cu ajutorul aparatelor de ventilaţie mecanică. Deci sunt două elemente tehnice extrem de importante pentru supravieţuirea copilului prematur”, a mai spus Georgeta Sărdescu. Aceasta a ţinut să sublinieze şi riscurile la care nou-născutul este predispus, în general, şi, cu atât mai mult, în situaţia în care el se naşte prematur. „Riscul de infecţii este foarte mare. Prematurul trebuie intubat, trebuie perfuzat, i se recolteaza foarte multe analize, deci se fac foarte multe manevre invazive asupra lui. Ca urmare, pe un sistem imun aproape inexistent, plus asemenea manevre invazive, riscul de a se infecta este foarte mare”, a explicat medicul neonatolog.
România nu se află într-o poziţie favorabilă, recunoaşte specialistul, însă dacă e să facem o comparaţie cu situaţia naţională a anilor 2000- 2017, trendul este unul în scădere, mai spune medicul în ceea ce priveşte statisticile care plasează România pe un loc nefavorabil. „Ne situăm undeva destul de jos din punct de vedere al mortalităţii infantile, suntem în jurul cifrei de 7 la mie, dar este o cifra în scădere, dacă privim statistic, mortalitatea infantilă din 2000 până în 2017, adică de la 18 la mie am ajuns în jurul cifrei de 7 la mie. Mortalitatea neonatală, care este inclusă în mortalitatea infantilă, reprezintă aproape 50%”, a mai declarat medicul Georgeta Sărdescu. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea procentului negativ al mortalităţii infantile cu care România se confruntă la momentul actual, doctorul Georgeta Sărdescu este de părere că, la baza sa, trebuie să coexiste o serie de factori, de ordin tehnologic şi uman.
