Cercetătorii au descoperit, printr-un nou studiu, căde fapt compoziţia laptelui matern diferă între mamele cu o greutate normală şi mamele supraponderale şi că variaţiile metaboliţilor, găsiţi în laptele matern, sunt posibili factori de risc pentru obezitatea infantilă, potrivit eurekalert.org, preluat de MedLive.ro.
”Se ştia deja că obezitatea maternă este unul dintre cei mai puternici predictori ai obezităţii infantile. Obezitatea infantilă creşte riscul diabetului de tip 2, dar şi al altor complicaţii de sănătate. Scopul nostru este să identificăm cei mai timpurii factori de risc care prezic obezitatea la copii. Ştim că unul dintre aceşti factori este expunerea nutriţională în perioada postnatală”, explică Elvira Isganaitis, endocrinolog.
În colaborare cu specialiştii de la Universitatea Oklahoma Health Science Center şi de la Universitatea Minnesota, cercetătorii au analizat conţinutul laptelui matern şi au măsurat corpul copiilor (grăsime şi muşchi) la o lună şi la şase luni. La studiu au participat 35 de perechi mamă-copil. Mamele au fost clasificate în funcţie de indicele de masă corporală pe care îl aveau înaintea sarcinii. Un indice mai mic de 25 este considerat normal, iar unul mai mare de 25 trece în categoria supraponderal/obez.
”Înainte de anul 2010, nu au existat foarte multe informaţii referitoare la compoziţia laptelui matern, în afară de principiile macronutrientilor de bază. Cercetarea noastră ţinteşte dincolo de carbohidraţii simpli, de proteine şi de grăsimi”, spune David Fields, expert în diabetul pediatric.
Folosind progresul tehnologic al analizelor metabolomice (o tehnică folosită pe scară largă în studii, care implică moleculele mici implicate în metabolism), oamenii de ştiinţă au analizat concentraţia a 275 de metaboliţi individuali cu molecule mici din laptele matern. Scopul a fost identificarea caracteristicilor moleculare ale laptelui matern în funcţie de greutatea mamei şi determinarea eventualelor diferenţe, în funcţie de greutatea copilului în primele luni de viaţă.
La vârsta de o lună, s-au găsit 10 metaboliţi care diferenţiază mamele supraponderale de cele cu o greutate normală. Dintre aceştia, patru au fost identificaţi drept derivaţi nucleotidici şi trei drept oligozaharide, care pot modifica microbiota intestinală. La vârsta de şase luni, 20 de metaboliţi au fost diferiţi, în funcţie de greutatea mamei. În plus, adenina laptelui, în cazul mamelor obeze, a fost asociată cu creşterea în greutate a sugarilor.
Chiar dacă diferenţele, privind compoziţia laptelui între mamele cu o greutate normală şi cele obeze, au fost modeste (10 la o lună şi 20 la şase luni, din 275), este primul studiu care aprofundează acest subiect.
”Descoperirile noastre sugerează că un amestec specific de factori ar putea deveni obiectiv terapeutic pentru îmbunătăţirea laptelui matern şi pentru protejarea copiilor împotriva obezităţii”, spune Isganaitis.
Această cercetare sugerează că starea de sănătate a mamei poate influenţa laptele matern, care, la rândul său, are un impact asupra copilului. Prin identificarea şi profilarea moleculelor care diferă între mamele cu o greutate normală şi cele supraponderale, specialiştii pot să conceapă tehnici noi pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui şi pentru prevenirea obezităţii infantile. ”Alăptarea este benefică atât pentru mamă, cât şi pentru copil. În cele din urmă, am dori să identificăm căile metabolice care fac laptele matern să fie benefic pentru sănătatea copiilor”, concluzionează Isganaitis.
