De cele mai multe ori, durerile de genunchi pot fi tratate acasă şi ar trebui să se amelioreze în decurs de câteva zile. Totuşi, dacă durerea este severă, sau dacă durează mult timp, atunci ar trebui să mergeţi la medic, potrivit nns.uk, preluat de MedLive.ro.
Metode de ameliorarea a durerii genunchilor: puneţi cât mai puţină greutate pe genunchi- de exemplu, evitaţi să staţi mult timp în picioare; puneţi gheaţă pe genunchi (sau alimente congelate, cum ar fi mazărea, dar învelite într-un prosop) timp de maximum 20 de minute, la fiecare două-trei ore; luaţi antianalgezice (exemplu: paracetamol).
În cazul durerilor de genunchi, mergeţi la medic dacă: durerea nu se ameliorează în câteva săptămâni; nu mai puteţi să vă mişcaţi genunchiul sau să vă menţineţi greutatea pe el; genunchiul se blochează. Este necesar să mergeţi la urgenţe dacă: durerea este insuportabilă; genunchiul este foarte umflat sau şi-a schimbat forma; aveţi febră, iar genunchiul este roşu şi fierbinte (acesta este un semn al infecţiei).
Durerea de genunchi poate fi un simptom al multor afecţiuni diferite. Astfel, pentru a depista cauza, trebuie să vi se facă o scanare. Pot fi necesare intervenţia chirurgicală, fizioterapia, sau medicamentele.

Durerile de genunchi în urma leziunilor

În funcţie de simptome, cauzele pot fi multiple.
Dacă simţiţi durere în urma suprasolicitării sau în urma răsucirilor, de cele mai multe ori după ce faceţi sport, poate fi vorba de leziuni care afectează muşchii şi ligamentele. Acestea se pot trata, de cele mai multe ori, acasă. În primele două zile, trebuie să vă odihniţi, să puneţi gheaţă pe genunchi, să vă faceţi compresii (înfăşuraţi un bandaj pe genunchi pentru a-l susţine) şi să staţi cât mai mult posibil cu piciorul ridicat, pe o pernă.
Durerea între genunchi şi fluierul piciorului poate să apară după alergat, sau după sărituri repetate, fiind cauzată de tendinită. În acest caz, tendonul se umflă, apare o leziune şi devine dureros. Pe lângă sfaturile menţionate la punctul anterior, evitaţi căldură (băi fierbinţi), alcoolul şi masajul.
Dacă genunchiul nu este stabil, dacă cedează când încercaţi să staţi în picioare, sau dacă nu îl puteţi îndrepta, poate fi vorba de un ligament, tendon sau meniscul rupt, sau de deteriorarea cartilajului. Dacă este deteriorat cartilajul, trebuie să protejaţi zona afectată, să vă odihniţi, să puneţi gheaţă şi să luaţi analgezice şi medicamente antiinflamatoare. În cazurile mai grave, poate fi necesară intervenţia chirugicală. Aceasta poate consta în: forarea unor găuri mici în osul din apropiere, pentru a ajuta cartilajul nou să crească; înlocuirea cartilajului deteriorat cu altul sănătos, luat din altă parte a articulaţiei; înlocuirea întregii articulaţii cu una artificială.
Dacă durerile şi umflăturile genunchilor sunt experimentate de adolescenţi, sau de adulţi tineri, atunci poate fi vorba de boala Osgood – Schlatter, care este o apofizită dureroasă, legată de dezvoltarea tuberozităţii tibiale anterioare şi de modificările vasculare ce apar la acest nivel, de origine traumatică sau microtraumatică. De cele mai multe ori, dispare spontan, în decurs de câţiva ani, fără să existe urmări.
Când genunchiul îşi modifică forma după o coliziune, sau după schimbarea bruscă a direcţiei, acesta poate fi dislocat. Genunchiul dislocat este o leziune obişnuită şi necesită aproximativ şase săptămâni pentru a se vindeca definitiv.
Sunt şi situaţii în care durerea de genunchi apare fără să existe o leziune.
Durerea şi rigiditatea ambilor genunchi şi umflăturile uşoare, în special în cazul vârstnicilor, pot fi simptome ale osteoartritei. Osteoartrita este o afecţiune pe termen lung, care nu poate fi vindecată, dar nu se înrăutăţeşte neapărat ci, din contră, se poate ameliora. Simptomele se pot reduce prin sport regulat, pierderea în greutate (dacă este necesar), purtarea încălţămintei adecvate, folosirea unor dispozitive speciale pentru reducerea solicitării articulaţiilor în timpul activităţilor zilnice.
Dacă genunchiul este cald şi roşu, iar durerea este din ce în ce mai severă în timp ce îl îndoiţi sau când staţi în genunchi, puteţi avea bursită. Bursita afectează articulaţiile, dar poate fi tratată acasă prin odihnă, gheaţă şi menţinerea piciorului la un nivel ridicat.
Dacă genunchiul este umflat, cald, şi prezintă vânătăi, în special dacă luaţi anticoagulante, poate fi vorba despre o sângerare la nivelul articulaţiilor.
Când genunchiul este fierbinte şi roşu şi aveţi atacuri bruşte de durere severă, poate fi vorba de gută sau artrită septică. Guta este un tip de artrită cu microcristale, care apare ca urmare a depunerii cristalelor de acid uric la nivelul ţesuturilor, inclusiv la nivelul articulaţiilor, provocând inflamaţie şi durere locală. Artrita septică presupune inflamarea intensă a unei articulaţii, declanşată de un agent patogen (microb) ajuns în articulaţie.