De ce devenim mai pozitivi pe măsură ce îmbătrânim? De ce adolescenţii sunt atât de sensibili la lucrurile negative? Acestea sunt întrebările la care oamenii de ştiinţă au încercat să răspundă printr-un nou studiu revoluţionar, analizând modul în care oamenii de toate vârstele detectează semnalele subtile din societate potrivit eurekalert.org, preluat de Medlife.ro.
Specialiştii au creat un test digital de sensibilitate emoţională, fiind completat de 10.000 de bărbaţi şi de femei, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 85 de ani. Testul le-a permis cercetătorilor să măsoare în ce măsură a fost capabilă fiecare persoană să detecteze diferenţele subtile din indiciile faciale ale fricii, furiei şi fericirii. De asemenea, au identificat modificările privind sensibilitatea lor faţă de acele emoţii faciale.
Participanţilor li s-au prezentat imagini cu câte două chipuri şi au răspuns la întrebări precum ”care față este mai furioasă?”, ”care este mai fericită?”, ”care este mai înfricoşătoare?”. Platforma online i-a ajutat să introducă un set de mostre mult mai mare şi mai diversificat şi a îmbunătăţit acurateţea rezultatelor pentru decodarea semnalelor faciale.
Nouă metodă de testare şi mărimea eşantionului au ajutat cercetătorii să înţeleagă mai profund diferenţele de prelucrare a emoţiilor.
”Din studiile anterioare, ştim că experienţele de zi cu zi ale unui adolescent sunt diferite de cele ale unei persoane în vârstă, dar am vrut să înţelegem legătura dintre aceste experienţe şi diferenţele din înţelegerea emoţiilor de bază”, spune Laura Germine, directorul Institutului McLean.
Mai mult, a fost analizat şi modul în care sensibilitatea emoţională se dezvoltă în timpul adolescenţei.
”Am constatat că sensibilitatea la semnalele de furie se îmbunătăţeşte substanţial de la începutul până la mijlocul adolescenţei. Aceasta este vârsta la care tinerii sunt extrem de expuşi formelor de ameninţare socială, cum ar fi agresiunea. Dezvoltarea normală a sensibilităţii la furie poate aduce contribuţii în anumite situaţii şi provocări ce apar în această fază a dezvoltării”, adăugă Rutter.
Pe de altă parte, sensibilitatea la semnalele faciale pentru frică şi furie scade pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar capacitatea de a detecta fericirea rămâne aceeaşi.
”Ştiam deja că există o asociere între vârsta şi diminuarea capacităţii de a detecta emoţiile, în general, dar am descoperit că majoritatea vârstnicilor pot să observe fericirea. Este remarcabil, cu atât mai mult că abilităţile vizuale percepute le sunt afectate din cauza vârstei şi totuşi nu există scăderi în percepţia fericirii”, spune Germine.
Vârstnicii tind să aibă, predominant, emoţii şi perspective pozitive.
Pe viitor, oamenii de ştiinţă îşi propun ca, pornind de la acest studiu, să examineze modul în care sensibilitatea emoţională este conectată cu diferite afecţiuni ale sănătăţii mintale, cum ar fi anxietatea. De asemenea, vor analiza o ipoteză conform căreia sensibilitatea la semnalele de furie şi de fericire ar putea avea legătură cu dezvoltarea precară a sănătăţii mintale după o traumă.
