Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford au descoperit, printr-un nou studiu, că stresul oxidativ provoacă somn. Stresul oxidativ este, de asemenea, considerat unul dintre factorii care favorizează îmbătrânirea şi bolile degenerative. Pe baza acestor constatări, s-ar putea găsi noi perspective privind tratamentele pentru insomnie, potrivit eurekalert.org, preluat de MedLive.ro.
Descoperirea facilitează înţelegerea funcţiei somnului şi oferă speranţe privind tratarea tulburărilor de somn. De asemenea, poate explica de ce, după cum se suspecta deja, lipsa cronică de somn scurtează viaţa. ”Nu întâmplător rezervoarele de oxigen au etichete pe care scrie pericol de explozie, arderea necontrolată este periculoasă. Animalele şi oamenii se confruntă cu un risc similar atunci când folosesc oxigenul pe care îl inspiră pentru a transforma alimentele în energie. Arderea imperfectă a reziduurilor duce la apariţia stresului oxidativ în celule. Aceasta este considerată a fi o cauză a îmbătrânirii şi a bolilor degenerative. Noile cercetări demonstrează că stresul oxidativ activează neuronii care controlează somnul”, explică Gero Miesenbock, de la Universitatea Oxford.
Echipa de cercetare a studiat reglementarea somnului la muştele de fructe, insectele care au asigurat şi prima perspectivă asupra ceasului circadian cu aproape 50 de ani în urmă. Fiecare muscă are un set special de neuroni de control al somnului, celule care se găsesc şi la oameni. Aceşti neuroni de control al somnului acţionează ca un întrerupător: dacă neuronii sunt activi din punct de vedere electriv, musca adoarme, dacă nu, este trează.
”Am decis să căutăm semnalele care activează neuronii de control al somnului. Într-o lucrare anterioară, am descoperit că principala diferenţă între perioada de somn şi cea în care suntem trezi este cantitatea de curent electric care trece prin două canale ionice, numite Shaker şi Sandman. În timpul somnului, cea mai mare parte a curentului trece prin Shaker”, adăugă Seoho Song, autorul studiului. Canalele de ioni generează şi controlează impulsurile electrice prin care pot să comunice celulele creierului.
Astfel, întrebarea generală, adică ”de ce dormim?”, a fost transformată în ”ce cauzează scurgerea curentului eletric prin Shaker?”.
Echipa a găsit răspunsul într-o componentă a canalului Shaker.
”Sub porţiunea prin care trece curentul electric în canalul Shaker, există o altă parte. O moleculă mică, numită NADPH, se roteşte înainte şi înapoi între două stări chimice, care reglează curentul din canalul Shaker. Starea moleculei NADPH, la rândul său, reflectă gradul de stres oxidativ pe care o celulă o experimentează. Insomnia cauzează stres oxidativ, iar acest lucru duce la conversia chimică”, spune Anissa Kempf, cercetător.
Potrivit specialiştilor, s-ar putea face somnifere care să aibă proprietatea de a modifica chimia moleculei NADPH.
”Tulburările de somn sunt foarte frecvente, iar somniferele sunt printre cele mai prescrise medicamente. Totuşi, acestea pot avea efecte secundare, precum confuzie, pierderi de memorie sau dependentă. Noul mecanism pe care l-am descoperit ar putea duce la dezvoltarea unor noi somnifere, prin care să fie evitate unele dintre efectele secundare menţionate anterior”, concluzionează Miesenbock.