România este considerată o ţară „liberă” din punctul de vedere al drepturilor politice şi civice, conform raportului Freedom House, care constată, la nivel mondial, un regres al stării democraţiei, inclusiv în naţiuni dezvoltate, potrivit Mediafax.
Potrivit raportului intitulat „Democraţia în lume 2019”, realizat de organizaţia americană Freedom House, 2018 a fost al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează „un declin al situaţiei libertăţilor la nivel mondial”.
„Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum Statele Unite la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi generează riscuri. Democraţia este în regres”, afirmă autorii raportului.
România este considerată o ţară „liberă”, având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă „lipsă de libertate”, iar 100 de puncte – sistemul politic „cu cel mai mare grad de libertate”). România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.
Conform criteriului evaluării situaţiei libertăţii, România are o cotă de 2 din 7, în care 1 înseamnă „cel mai mare grad de libertate”, iar 7 „cel mai redus grad de libertate”. Aceleaşi cote (2 din 7) sunt acordate României şi în funcţie de criteriile drepturilor politice şi libertăţilor civice.
Alte naţiuni catalogate drept „libere” sunt Statele Unite, cu un punctaj de 86 (din 100), Canada, cu 99 de puncte, Franţa (90), Marea Britanie 93, Germania 94, Italia 89, Brazilia 75, Argentina 84, India 75. Finlanda, Norvegia şi Suedia au 100 de puncte.
Printre ţările considerate „parţial libere” figurează Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70) şi Bosnia-Herţegovina (53).
Numeroase ţări sunt considerate ca nefiind libere: Rusia are doar 20 de puncte din 100, China a primit 11 puncte, Arabia Saudită 7 puncte, iar Siria 0 puncte.
Raportul acordă o atenţie specială situaţiei din Europa Centrală şi de Est.
„Lideri antidemocratici subminează instituţii esenţiale în Europa Centrală şi în Balcani, inclusiv unii care au consolidat în mod insistent controlul asupra puterii dincolo de limitele constituţionale, continuând să submineze instituţii care protejează libertatea de exprimare şi asociere, precum şi normele statului de drept”, precizează raportul.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, înregistrează un declin „dramatic” pentru Uniunea Europeană, acţionând „metodic” pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă.
În Polonia, partidul conservator Lege şi Justiţie, condus de Jarosław Kaczyński, a deteriorat „sistemul judiciar” în încercarea de a exercita control politic. Atacurile la adresa independenţei presei afectează şi alte democraţii europene, subliniază Freedom House, denunţând presiuni asupra posturilor publice în Austria, probleme în Cehia şi menţionând cazul jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, asasinat în Slovacia.
Acţiunile de reprimare s-au amplificat în Orientul Mijlociu şi în Africa, subliniază raportul, denunţând situaţia politică din Egipt şi posibila implicare a prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman în asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. În Israel, naţionalismul s-a accentuat, afectând starea democraţiei, deşi naţiunea este considerată liberă, constată Freedom House.
