Violeta Stoica
Evoluția epidemiei de gripă în România – care ajunsese, ieri, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), la bilanțul tragic de 89 de morți, 16 fiind din Prahova – a pus pe jar românii. Unii încă se întreabă care este diferența dintre o simplă răceală și gripa despre care se vorbește zilele acestea, alții se tem că și persoane sănătoase tun ar putea să își piardă viața după contractarea virusului gripal. Autoritățile din domeniul sanitar anunță însă, în continuare, apariția unor decese cauzate de gripă, în general pe fondul unei sănătăți șubrede, care amplifică simptomele și care provoacă și moartea bolnavilor.
Există însă și rapoarte ale CNSCBT din care reiese că au fost ucise de virusul gripal, indiferent de subtipul acestuia, și persoane relativ tinere, care nu se aflau în evidențele medicale ca suferinde de afecțiuni cronice.
Săptămâna trecută, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Prahova, în Prahova s-au înregistrat 7.945 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare, 1.262 de cazuri de pneumonii și 255 de cazuri de gripă. Din toate acestea, au fost spitalizate 2.125 cazuri de infecții respiratorii (IACRS + pneumonii) și 163 de cazuri de gripă.
Până ieri, 16 prahoveni decedaseră din cauza contractării virusului gripal, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre tipul A, subtipul (H1)pdm09, care nu a fost și în cursul sezonului gripal 2017/2018 cel mai frecvent întâlnit, când a fost specific virusul gripal tip B.
Problema care se pune este apariția unor situații – raportate nu de către Direcția de Sănătate Publică Prahova, ci de către reprezentanții Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – în care persoanele decedate confirmate cu gripă nu aveau 
condiții medicale preexistente, cum a fost cazul unei femei de 41 de ani, confirmată cu virus gripal tip A subtip (H1)pdm09, dar fără condiții medicale preexistente și antecedente vaccinale necunoscute și al unui bărbat în vârstă de 51 de ani, de asemenea confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, tot fără condiții medicale preexistente cunoscute, nevaccinat antigripal.
Întrebarea firească este dacă și persoane sănătoase tun și care se îmbolnăvesc de gripă riscă să moară din cauza contractării virusului respectiv. Medicii epidemiologi discută însă despre aceste cazuri ca fiind, de fapt, afecțiuni nediagnosticate și care sunt descoperite abia atunci când bolnavul ajunge în spital, putând fi vorba inclusiv despre boli precum diabetul, cum a fost cazul chiar al unei femei din Prahova.
De altfel, în toate cazurile de decese înregistrate până ieri din cauza gripei, factorii de risc au fost, printre alții, boli cronice precum diabetul, leucemia, afecţiuni cardiovasculare, chiar și astmul bronșic, iar cele mai grave situații sunt atunci când virusul gripal se suprapune peste un sistem imunitar “prăbușit”.
Medicii epidemiologi recomandă încă vaccinarea antigripală, având în vedere că imunizarea se face la circa două săptămâni de la vaccinare și încă nu se cunoaște care va fi evoluția epidemiei de gripă, ci estimându-se că aceasta va continua inclusiv și în luna martie.
În sezonul trecut, 129 de români au murit de gripă
Un document elaborat de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile privind situația înregistrată în sezonul 2017/2018 arată că, anul trecut, au fost înregistrate la nivel național 129 decese confirmate cu virus gripal, din care 63 de tip A, subtip (H1)pdm09, două de tip A, subtip H3, patru de tip A nesubtipat şi 60 de tip B, faţa de 27 în întreg sezonul precedent, respectiv în perioada de iarnă 2016/2017.
În sezonul trecut, dintre cele 11.527 cazuri de afecţiuni clinice compatibile cu gripa raportate, un procent de 44.6% s-au internat (5139 cazuri), majoritatea fiind bolnavi cu vârsta mai mare de 65 de ani.
Pe de altă parte, tot în sezonul 2017/2018, numărul cazurilor confirmate cu gripă în cadrul supravegherii afecţiunilor clinice compatibile cu gripa a fost de 1335, dintre acestea 447 fiind cu virusuri gripale tip A – 297 subtip H1, 50 subtip H3, iar alte 100 nesubtipate. Din totalul cazurilor confirmate cu gripă de anul trecut, 886 au fost cu virusuri gripale tip B și alte două au fost cazuri deosebite, fiind vorba despre o coinfecție de virusuri gripale de tip AH1 și de tip B.
