Șase din zece români n-ar vrea ca în familie să aibă un homosexual, iar 29% nu vor o rudă de etnie romă, relevă datele unui sondaj IRES, realizat la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), potrivit Hotnews. Neîncrederea în străinii care critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj care a făcut rău României pentru 35,5% dintre români. Discriminarea în România este preponderent definită de homofobie, dar există și nuanțe semnificative de xenofobie, șovinism și antisemitism. Paradoxal, chiar dacă majoritatea respondenților susțin că orientarea sexuală (52%) și etnia (72%) nu contează în raportarea la o persoană, homosexualii și romii prezintă cel mai scăzut grad de încredere. Astfel, 74% dintre cei chestionați declară că nu au încredere în homosexuali, iar 72% în romi. În topul neîncrederii urmează imigranții (69%), musulmanii (68%), persoanele cu HIV SIDA (58%), persoanele de altă religie (58%), maghiarii (53%) și evreii (46%). Scala distanței sociale indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39% nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni). În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic, în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii (24% nu acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le fie prieteni). Mai mult de două treimi dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale, se arată în studiu. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii care critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj care a făcut rău România pentru 35,5% dintre români. Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice, arată autorii studiului. 70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%). Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă (24%) și cercul de prieteni (19%). Sondajul IRES a fost efectuat la comanda CNCD, în perioada 26 noimbrie – 10 decembrie, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.300 de persoane. Eroarea este de +/-2,7%.
