Decizia de a avea copii devine din ce în ce mai dificil de luat, motivul principal fiind legat de planurile profesionale și felul în care creșterea unui copil vor interfera cu acestea, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS), potrivit Hotnews. Tocmai de aceea, spune documentul, se observă o creștere a vârstei medii a mamei la prima naștere. Astfel, în anul 2017 vârsta medie a mamei la prima naștere era de 27,1 ani, comparativ cu 24,9 ani, în 2005.
Potrivit sursei citate, în anul 2018, situația circa 27,1% dintre persoanele care aveau copii sub 15 ani beneficiaseră de concediu parental, la data naşterii copilului, iar un procent de 6,3% utilizaseră o altă formă de înterupere a activitătii profesionale pentru a putea avea grijă de copil.
“Deși în România există un echilibru al părinților, din punct de vedere al numeric, pe sexe, concediul parental este un beneficiu social care se solicită, în cea mai mare parte, de către mame”, precizează INS.
De exemplu, în anul 2010, 48% din totalul populaţiei cu copii erau bărbați. Între aceștia, doar 2,9% au utilizat concediul parental (1,5% – integral). 97,7% dintre tați au lucrat, iar din cei care au lucrat, doar 2,4% și-au redus activitatea economică din motive parentale. La polul opus, 73,5% din mamele care au beneficiat de concediu parental în anul 2010, l-au efectuat integral.
În mediul rural, 4,9% din totalul persoanelor care au lucrat în 2010 și au beneficiat integral de concediu parental, și-au redus și activitatea în copul îngrijirii copilului. În urban, situația este aproape similară, cu o pondere ușor mai ridicată (5,4%).
În România, spune INS, piața muncii rămâne încă una rigidă, în care ușurința schimbării unui loc de muncă sau posibilitățile de flexibilizare a programelor de lucru sunt încă sub nivelul altor țări europene.
Absentarea de la lucru din motive familiale poate avea uneori chiar urmări negative asupra menținerii locului de muncă.
Angajații se află încă în situația în care apelează la concediul de odihnă sau chiar la cel medical pentru a-și îndeplini anumite responsabilități.
În anul 2005, doar 38,9% dintre salariații cu responsabilități familiale aveau posibilitatea de a-și lua liber una sau mai multe zile întregi din motive familiale.
Situația s-a ameliorat în timp, în sensul că în anul 2010 52,0% dintre salariații cu responsabilități familiale aveau posibilitatea de a-și lua liber una sau mai multe zile întregi din motive familiale.
Opt ani mai târziu (în 2018), ponderea a crescut doar cu 3,4 puncte procentuale comparativ cu 2010 (la 55,4%).
„Se remarcă faptul că ponderea femeilor salariate care au posibilitatea să absenteze de la lucru din motive familiale este ușor mai mare, comparativ cu cea a bărbaților, pentru toate momentele de timp pentru care s-a realizat analiza (43,4% faţă de 35,2% în 2005, 55,0% faţă de 49,4% în 2010, respectiv 59,1% faţă de 52,3% în 2018). Între femeile salariate, frecvența cea mai mare a celor care au posibilitatea de a absenta din motive familiale se înregistrează în rândul celor care au copii de până la 15 ani și adulți dependenți în îngijire (53,2% în 2005, 61,3% în 2010)”, menționează sursa citată.
Salariații cu responsabilități familiale au, de asemenea, posibilitatea de a flexibililiza programul de lucru prin modificarea orelor de început sau de sfârșit ale programului, din motive familiale.
