Nutriţioniştii spun că efectele exagerărilor din perioada Sărbătorilor, cu mese multe şi copioase, ore de masă neobişnuite, porţii mari şi gazde care nu se pot refuza, pot fi depăşite „uşor şi rapid”, fără panică, atitudine de autopedepsire, fără cântar sau înfometare, prin strategii simple şi uşor de aplicat. „În primul rând, fără vinovăţie! E momentul să fim buni cu noi şi să nu punem presiune suplimentară într-o perioadă în care este necesară automotivarea. Ieşirea din formă trebuie acceptată ca o stare temporară şi total reversibilă. O abordare negativă sau o atitudine de autopedepsire nu sunt benefice şi crează stres emoţional. Un studiu clinic recent efectuat în Noua Zeelandă pe 300 de subiecţi care au consumat tort de ciocolată a arătat că persoanele care au consumat desertul cu vinovăţie au avut o creştere ponderală mai mare decât cele care s-au bucurat de aceeaşi cantitate de desert”, a declarat, pentru AGERPRES, medicul nutriţionist Lygia Alexandrescu. Totodată, medicul spune că Sărbătorile înseamnă mai multă sare consumată şi porţii mai mari decât în mod obişnuit, iar cântărirea imediat după această perioadă nu reflectă o greutate corporală reală, putând produce panică şi demotivare, de aceea ar fi de preferat ca această cântărire să fie făcută după 2-3 zile de revenire la programul alimentar normal. Nutriţionistul ne recomandă să începem recuperarea după Sărbători printr-o curăţenie în frigidere. „La noi la români, după Sărbători rămân cantităţi uriaşe de mâncare, motiv pentru care se găsesc mereu scuze şi se continuă astfel excesele culinare. Există întotdeauna persoane care au nevoie de ajutor şi acesta ar fi un moment bun de a le face un bine acestora donându-le mâncarea rămasă. Tot bine ne facem şi nouă, pentru că un frigider lipsit de ispite înseamnă o recuperare mai uşoară după Sărbători”, spune Lygia Alexandrescu. Potrivit acesteia, o dietă fadă sau de înfometare este cea mai păguboasă alegere, pentru că rezultatele se obţin rapid, însă ele nu sunt de durată. După Sărbători trebuie să se revină la o dietă echilibrată, uşor redusă caloric, pentru a corecta efectul exceselor alimentare din această perioadă. Este foarte utilă şi recomandată o mărire a cantităţilor de alimente bazice, alcaline. Din dieta întregii familii nu trebuie să lipsească legume şi fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară din peşte şi lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut). „Câteva variante de mic dejun de revenire după Sărbători ar putea fi: fulgi de ovăz cu fructe proaspete, musli cu suc proaspăt de grapefruit sau salată de fructe proaspete. Pentru prânz ar putea fi considerate următoarele variante: supă sau ciorbă de legume cu fulgi integrali de secară sau de ovăz, salată de crudităţi cu seminţe de dovleac, orez fiert cu ciuperci şi salată de crudităţi, salată crudităţi cu nuci şi chefir, avocado proaspăt cu salată de rădăcinoase şi zeamă de lămâie, cartof copt în coajă, legume la cuptor. Cina ar putea consta în unul din următoarele feluri: ghiveci de legume, legume pe grill cu zeamă de lămâie şi usturoi şi file de peşte alb la grătar, chefir cu mămăliguţă, chefir cu făină de in”, spune medicul nutriţionist. Ea spune că în această perioadă trebuie să fim prieteni cu apa şi ceaiul de plante. „Apa şi ceaiul de plante cu lămâie sunt principalii reprezentanţi ai lichidelor care hidratează şi menţin sănătatea. „Din punct de vedere cantitativ, pentru majoritatea oamenilor care trăiesc într-un climat cu temperatură şi umiditate echilibrate, 30 ml /kg corp/zi de apă ar putea fi suficienţi pentru o buna desfăşurare a proceselor vitale. În cazul special al regimurilor alimentare de re-echilibrare, consumul de apă este cardinal întrucât în faza iniţială a regimului se pierde în special apa care trebuie să fie înlocuită pentru a evita deshidratarea. Apoi viteza cu care ardem calorii este un proces chimic care cere prezenţa apei. De asemenea, apa ajută la eliminarea deşeurilor acumulate în colon şi un aport suficient de apă ajută la prevenirea constipaţiei. În acelaşi timp, apa nu trebuie folosită ca substitut alimentar sau pentru a linişti apetitul”, explică nutriţionistul. Pe de altă parte, medicul ne îndeamnă să ieşim cât mai mult la plimbare în această perioadă. „Mişcarea înseamnă sănătate, vitalitate şi echilibru şi a face mişcare înseamnă inclusiv a merge. Din ce în ce mai multe studii clinice confirmă tot mai multe beneficii ale simplului mers pe jos: îmbunătăţeşte activitatea cardiacă, circulaţia sanguină, stimulează arderile şi creşte viteza metabolică, ajută la scăderea în greutate, îmbunătăţeşte digestia, reduce stresul, încetineşte procesul de îmbătrânire, îmbunătăţeşte memoria şi starea de bine”, ne mai sfătuieşte medicul nutriţionist Lygia Alexandrescu.
