Ceremonia de marcare a preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România a avut loc joi seară, la Ateneul Român, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, a președintelui Consiliului European, Donald Tusk, a preşedintelui României, Klaus Iohannis, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache şi a premierului Viorica Dăncilă.
Jean-Claude Juncker: UE nu e completă fără România
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat din nou că este un susţinător al României ca membru al spaţiului Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind completă fără ţara noastră. „Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2017, în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen”, a declarat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
Antonio Tajani: Contăm pe Preşedinţia română pentru a susţine ideea de coeziune şi de solidaritate
„Contăm pe Preşedinţia română pentru a susţine ideea de coeziune şi de solidaritate”, a declarat, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, referindu-se la motto-ul Preşedinţiei române a Consiliului UE. „2019 va fi un an determinant pentru România şi pentru Europa. Preşedinţia română va trebui să ghideze Consiliul UE în cursul lunilor care preced alegerile europene, într-un moment în care europenii reclamă o Europă mai eficientă”, a mai spus Tajani, care a vorbit în limba franceză, dar şi-a început discursul cu cuvintele: ”Buona sera Romania, la mulţi ani!”. „România a avut mereu o vocaţie europeană. În urmă cu peste 2000 de ani, strămoşii noştri romani au traversat Dunărea şi au ajuns pe aceste pământuri (…) Această epopee a schimbat cursul istoriei. Frumoasa dumneavoastră ţară îşi trage numele de la puternica prezenţă romană. Şi cum sunt născut la Roma eu mă simt aici ca acasă”, a mai spus Tajani, în aplauzele celor prezenţi. Tajani a mai declarat că împărtăşeşte viziunea marelui diplomat român Grigore Gafencu, care a spus: ”Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat şi împărţit, ideea europeană este indivizibilă”. De asemenea, a adresat un apel ţărilor membre care blochează aderarea României la Spaţiul Schengen şi le invit să-şi modifice poziţia, a declarat joi seară, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului European.
Donald Tusk: „Am încredere că România va interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română”
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a exprimat, într-un emoționant discurs, integral în limba română, încrederea că România va interpreta ”cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română” în timpul celor şase luni în care ţara noastră va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. ”Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce împreună cu dumneavoastră afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că în aceste şase luni veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi cât de creativă este naţiunea română”, a afirmat Tusk în discursul său rostit integral în limba română pe scena Ateneului Român, în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului UE. În intervenţia sa, aplaudată în repetate rânduri, Tusk s-a declarat convins că România va face tot posibilul pentru a apăra interesele Europei şi că, în perioada mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, ţara noastră va acorda importanţa necesară respectării regulilor. ”În această lume în transformare rapidă în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: ‘Se-apropie viitorul, se-aude, se vede/Gândurile pe care le trimit spre el se întorc mai repede ca altădată/Şi-mi trec scântei şuierând în viteză prin suflet vestindu-l într-una’. În mare măsură depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va gândi şi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei”, a spus oficialul european. Pe de altă parte, fostul premier polonez a lansat un apel la respectarea regulilor şi la apărarea valorilor comune europene. Oficialul european şi-a declarat admiraţia faţă de ţara noastră, în special faţă de cultura română, şi a lansat un nou apel la apărarea libertăţii, a democraţiei, a adevărului şi a statului de drept. ”Dragi prieteni, România are puterea de a fascina şi de a încânta. În familia mea, prima maşină a fost o Dacia 1300, aceea a socrului meu. Întâmplarea face că astăzi socrul fiului meu conduce şi el o Dacia Duster. Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionesco – sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele, la fel ca sportivii de talia Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume”, a spus Tusk. ”Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu. Vă mulţumesc”, şi-a încheiat Donald Tusk discursul rostit integral în limba română pe scena Ateneului Român.
Preşedintele Klaus Iohannis: România preia un rol de prim-plan la nivel european; obiectivul principal – o Europă mai unită
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că prin preşedinţia Consiliului Uniunii Europene România preia un rol de prim-plan la nivel european, subliniind că obiectivul principal al mandatului ţării noastre este consolidarea unei Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice. „La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european. Dacă privim puţin în urmă, întoarcerea ţării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanţă aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel naţional şi pentru care am lucrat cu dedicaţie şi profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcţie unică în lume de pace şi prosperitate şi singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene. Astăzi, cu aceeaşi convingere, preluăm exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice”, a spus Klaus Iohannis. El a subliniat că primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene, arătând că UE se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât şi externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii, migraţia şi securitatea în vecinătatea sa imediată şi dincolo de continentul european. Şeful statului a menţionat că României îi revine misiunea de a avansa agenda comună a UE. Preşedintele Iohannis a pledat pentru mai multă coeziune în acţiunile la nivelul Uniunii Europene, indiferent că este vorba de o „Europă a convergenţei, de o Europă mai sigură, de o creştere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune”.
Călin Popescu Tăriceanu: Dimensiunea incluzivă a statului român – europenizată aproape complet
Este corect să spunem că dimensiunea incluzivă a statului român, reprezentată de administraţia publică, de sistemul de sănătate, educaţie, muncă şi serviciile sociale, a fost europenizată aproape complet, dar nu se poate spune acelaşi lucru şi despre „dimensiunea coercitivă a statului”, a declarat, la Ateneul Român, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. El a adăugat că „aceşti actori pur şi simplu au înlocuit ideologia legalităţii socialiste cu cea a statului de drept, păstrându-şi obiceiurile şi făcând apel la aceeaşi lipsă de asumare de care s-au bucurat colectiv înainte de 1989”. „Sper că în timpul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, autorităţile ţării mele vor face mai multă lumină asupra acestui paradox. Sunt încrezător că vor clarifica, pentru public, care sunt instituţiile care au fost transformate indisputabil în spiritul european şi care instituţii se mai ţin încă de trecut, uneori sub o deghizare europeană. Astfel de clarificări ar trebui să le ofere destule motive partenerilor noştri europeni ce iau decizii atât la Bruxelles, cât şi în statele membre, să lase în urmă câteva dintre concepţiile greşite şi prejudecăţile legate de viaţa publică din România”, a spus Tăriceanu în discursul ţinut în limba engleză. Preşedintele Senatului i-a îndemnat pe cei implicaţi în Preşedinţia Consiliului UE să fie conştienţi de moştenirea lăsată de fondatori. „Acum 70 de ani, părinţii noştri fondatori au creat Europa ca pe o comunitate, nu ca pe o simplă organizaţie internaţională sau o asociere de state. În acest spirit, uniunea noastră a fost sau, mai bine spus, ar fi trebuit să fie de atunci o comunitate de comunităţi, un parteneriat între guverne, societăţi şi cetăţeni bazată pe încredere, solidaritate şi respect reciproc”, a evidenţiat el. În context, el a afirmat că alegerile europene ce vor avea loc curând reprezintă „o oportunitate excelentă pentru a face visul fondatorilor noştri să devină realitate”. „Să facem Uniunea Europeană complet liberă pentru democraţie şi liberă, în sfârşit, de dirijism politic şi populism”, a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Florin Iordache: Majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul la preşedinţia Consiliului UE
„Majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul României în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul pe care îl va avea în următoarele şase luni la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Totodată, în ciuda tuturor comentariilor politice care trebuie privite în cheia anului electoral în care ne aflăm, vreau să vă asigur de deschiderea totală, proeuropeană şi de dorinţa noastră sinceră ca România să-şi consolideze statutul de stat membru cu drepturi egale în cadrul acestei mari familii care se numeşte Uniunea Europeană”, a afirmat Florin Iordache în discursul susţinut la ceremonia de lansare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a reamintit că decizia ţării noastre de a adera la Uniunea Europeană a fost una „suverană, exprimată în cel mai înalt grad în momentul în care poporul român a adoptat prin referendum noua Constituţie a României, care a deschis, practic, drumul nostru european”.
Premierul Viorica Dăncilă: Românii au fost şi vor rămâne un popor proeuropean
Premierul Viorica Dăncilă a făcut, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, apel la unitate şi a spus, în faţa liderilor UE, că ţara noastră va demonstra că este „pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus în rândul tuturor celorlalte state membre”. „Astăzi românii se bucură de Preşedinţia Consililui UE, ocupă un loc meritat în Europa, unde să primească acelaşi respect, beneficii de care se bucură toţi cetăţenii Europei. România va conduce cu demnitatea Preşedinţiei Consiliului UE. Văd că aici se află parte din arhitecţii UE, dintre cei care au contribuit la aquis-ul comunitar. Le mulţumesc pentru contribuţia lor. Privind în urmă cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost când poporul român a adoptat, prin referendum, Constituţia României. Atunci a vut loc actul de voinţă al poporului român de a se alinia şi de a îşi însuşi valorile UE. Constituţia noastră este garanţia cea mai puternică că ţara noastră a pornit pe drumul ireversibil al UE. Constituţia a reprezentat linia de start în procesul de integrare euroatlatică. Azi putem spune cu toate convingerea că tot ce este constituţional este şi european, iar tot ce este european este în acord cu covingerile şi valorile constituţiei.”, a declarat Viorica Dăncilă. Premierul a făcut şi apel la unitate. „Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Cei mai slabi trebuie să fie ajutaţi să fie mai puternici. Dacă vrem ca Uniunea să fie respectată la nivel internaţional atunci trebuie ca noi să ne respectăm între noi”. „Vom demonstra că România şi-a câştigat pe deplin rolul ca stat membru al UE. Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus în rândul tuturor celorlalte state membre şi vom demonstra că România e bine pregătită să gestioneze dosarele şi să fie un mediator imparţial care să poată genera consens pe plan european. Îndrăzniţi să credeţi în România, în capacitatea României de a conduce cu cinste şi onoare Consiliului UE. Astăzi putem demonstra ca poporul român e ataşat valorilor europene şi spaţiului comunitar. Vreau să vă spun că românii au fost şi vor rămâne un popor proeuropean. Dimpotrivă, ne dorim să participăm activ la deciziile majore ale UE şi iată că astăzi o facem. Ne dorim să fim respectaţi şi iată că astăzi România se aşează la masa unde se discută viitorul UE”, a mai spus premierul.