N.Dumitrescu

Pentru conducerea Primăriei Ploieşti, anul 2019 nu a sosit cu veşti bune, ba din contră. Confirmarea a venit chiar de la primarul Adrian Dobre, care a declarat, ieri, la prima întâlnire cu presa din noul an, că din cauza faptului că, la nivel naţional, nu s-a creionat bugetul pe 2019, autorităţile locale, la rândul lor, sunt blocate. Concret, pentru că nu se ştie care va fi valoarea sumelor care vor fi alocate de la Guvern, nici municipalitatea ploieşteană nu poate să-şi facă la început de an niciun fel de calcule, în ceea ce priveşte veniturile, în acest caz afectate fiind mai ales investiţiile. Astfel, pentru 2019, potrivit edilului, sub semnul certitudinii sunt, deocamdată, proiectele pentru care municipalitatea va accesa credite, dar şi cele pentru care va încearca să obţină finanţare europeană. În ultimul caz, primarul a declarat că valoarea tuturor proiectelor pentru care se doreşte obţinerea de bani europeni – fiind vorba despre documentaţii depuse şi despre cele care vor urma să fie pregătite până la sfârşitul lunii martie a.c. – este de 191 de milioane de euro. Grav este că municipalitatea va trebui să facă faţă şi în 2019 – fie că vrea, fie că nu – unei alte cheltuieli substanţiale: plata salariilor angajaţilor, care reprezintă aproape o treime din bugetul local! Tocmai de aceea, deşi guvernanţii au anunţat că, din acest an, bugetarii vor beneficia de noi creşteri salariale, ieri, primarul Adrian Dobre a anunţat că nu va fi de acord cu majorarea fondului de salarii în Primăria Ploieşti, un proiect de hotărâre în acest sens urmând să fie prezentat şi în cadrul legislativului local.

Potrivit declaraţiilor primarului Adrian Dobre, din cauza faptului că guvernanţii nu au venit, nici în momentul de faţă, cu un proiect de buget pe anul 2019, la rândul său nici municipalitatea ploieşteană nu poate să-şi facă niciun fel de calcule. Mai grav este faptul că, de departe, capitolul investiţii va avea cel mai mult de suferit, în contextul în care, la început de an, municipalitatea poate să-şi facă proiecţia doar a cheltuielilor, nu şi a veniturilor. “Întrucât nu se ştie nimic despre bugetul pe 2019 la nivel central, şi administraţiile locale sunt blocate. La Ploieşti, de pildă, investiţiile care se pot face vor fi cele din contractarea creditelor şi cele pentru care va fi acceptată finanţarea europeană. Oricum, în comparaţie cu alţi ani, Ploieştiul nu mai este aşa de bogat. De pildă, intrăm în 2019 cu un excedent de 3,5 milioane de lei”, a declarat edilul. În ceea ce priveşte proiectele pentru care se doreşte obţinerea de fonduri europene, primarul a anunţat că, de la nivel central, s-a anunţat că în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ s-a dispus prelungirea termenului de depunere a documentaţiilor până pe data de 29 martie anul acesta, în condiţiile în care termenul iniţial a fost 31 decembrie 2018. În legătură cu acest aspect, edilul a ţinut să menţioneze că Primăria Ploieşti a fost “harnică”, până la sfârşitul anului trecut reuşind să depună o serie de documentaţii ale unor proiecte pe care municipalitatea le consideră prioritare. “La termenul limită anunţat iniţial pentru depunerea proiectelor pentru care se doreşte finanţare europeană, 31 decembrie 2018, doar municipiile Ploieşti şi Piteşti depuseseră documentaţii”, a menţionat primarul, subliniind că valoarea totală a proiectelor pentru care se doreşte accesarea de bani europeni – o parte dintre documente urmând să fie depuse până la sfârşitul lunii martie a.c. – este evaluată la suma de 191 de milioane de euro. Pe lista investiţiilor pe care municipalitatea doreşte să le realizeze cu fonduri europene se regăsesc, în afară de achiziţionarea de autobuze electrice, şi achiziţia de noi troleibuze şi tramvaie; amenajarea unui terminal multimodal în zona de nord a oraşului, în apropierea Spitalului Judeţean de Urgenţă; realizarea unei artere care să facă legătura între Gara de Sud şi cea de Vest; modernizarea străzii Gh. Gr. Cantacuzino, la capătul căreia să fie realizat şi un terminal multimodal; amenajarea a două noi depouri – unul pentru tramvaie, în incinta actualului sediu al regiei de transport local, şi un altul – pentru troleibuze, la capătul traseului 202; modernizarea străzii Ştrandului, care prevede şi amenajarea unui sens giratoriu ; reabilitarea energetică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea două instituţii de învăţământ – “1 Mai” şi Sf “ Apostol Andrei”, construirea a patru grădiniţe.

O treime din bugetul local se consumă cu leafa angajaţilor

Pe de altă parte, la întâlnirea cu presa de ieri, edilul a abordat şi un alt punct sensibil, dar considerat “ de mare greutate”, la propriu, în bugetul local. Este vorba despre lefurile angajaţilor, context în care edilul a precizat că, pentru anul 2019, deşi guvernanţii au anunţat că pentru bugetari noul an vine şi cu creşteri la leafă, personal nu va fi de acord cu majorarea fondului de salarii în Primăria Ploieşti. Astfel, Adrian Dobre a declarat că va propune ca salariile din Primăria Ploieşti să fie la nivelul celor încasate anul trecut, propunere pe care o va formula şi într-o viitoare şedinţă a Consiliului Local Ploieşti. Potrivit edilului, o treime din bugetul local anual al Ploieştiului se consumă cu leafa angajaţilor. Anul trecut, de pildă, bugetul Ploieştiului a fost de 375 de milioane de lei, plata muncii funcţionarilor din administraţia locală reprezentând 110 milioane de lei, cu tot cu aparatul propriu al Primăriei Ploieşti şi serviciile din subordine fiind vorba despre aproximativ 1.630 de posturi. În ceea ce priveşte lefurile, edilul a dat şi câteva exemple de salarii brute: consilier superior – 4.500 de lei/lună, cei cu funcţii de conducere încasând mai mult cu 20% faţă de aceştia, în timp ce un consilier debutant are un salariu lunar brut de 2.300 de lei. De precizat că edilul nu a fost de acord nici cu prima majorare a salariilor funcţionarilor din administraţia ploieşteană, hotărâtă prin votul legislativului local în vara anului 2017, considerând că bugetul de salarii aduce mari prejudicii la bugetul local, cel mai afectat fiind capitolul investiţii. Întrebat dacă unii dintre funcţionari nu-şi merită lefurile, edilul a spus: ”Sunt anumite sectoare de activitate unde nivelul de sarcini al angajaţilor poate creşte sau se pot face şi alte activităţi. Personal, încă de la preluarea mandatului de primar, am încercat modificarea organigramei municipalităţii, însă, de fiecare dată, m-am lovit de refuz, mai mult decât atât, propunerile mele nu au ajuns să fie supuse vreunei analize în legislativul local”.
De menţionat şi că edilul a precizat că salariul său brut este echivalentul a nouă salarii minime pe economie (n.n- de la 1 ianuarie, salariul minim este în valoare de 2.080 de lei).