Proiectul „România Educată”, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, prevede două scenarii pentru sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de învăţământ, potrivit Agerpres.
Astfel, în ceea ce priveşte educaţia timpurie, cele două scenarii au un concept similar, axat pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei.
Pentru învăţământul primar şi secundar inferior, cel dintâi scenariu prevede un ciclu primar şi secundar de patru ani, alături de un an pregătitor. Evaluarea finală se va face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a mediei tezelor unice standardizate.
Scenariul al doilea prevede o durată a educaţiei primare de şase ani şi una a educaţiei secundare inferioare de trei ani. În educaţia primară nu se vor acorda note sau calificative. Se va păstra portofoliul educaţional. Tranziţia ar urma să se facă prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.
Pentru învăţământul secundar superior, scenariul 1 prevede o durată de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, ar urma să finalizeze un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine bacalaureatul teoretic. Vor exista două tipuri de bacalaureat – teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat ar urma să permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.
Scenariul al doilea prevede o durată a învăţământului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională). Educaţia profesională ar urma să aibă o pondere practică de 50%. Testul de finalizare a studiilor va fi standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii vor putea alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare. Va fi recunoscut şi bacalaureatul internaţional.
În ceea ce priveşte învăţământul terţiar, primul scenariu prevede o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare şi un an de educaţie suplimentară folosit pentru susţinerea licenţei.
Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat vor putea fi accesate de toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.
De asemenea, strategia prevede 12 deziderate pentru „România educată”, la orizontul 2030. Potrivit acestora, sistemul de educaţie trebuie să asigure în permanenţă condiţiile ca elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, dar şi în domenii aflate în aria lor de interes. De aceea, consilierea şcolară, serviciile educaţionale de sprijin de tipul „Şcoala după şcoală”, portofoliul educaţional şi materiile opţionale vor trebui să capete o importanţă mult mai mare în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar.
Se menţionează că oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi pentru cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor. Potrivit aceleiaşi surse, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, fie pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar, fie pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor ulterioară pe piaţa muncii şi în societate.
Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, trebuie să fie absolvente de studii universitare. Formarea iniţială a tuturor cadrelor didactice trebuie să includă etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuţia/ ajutorul unor specialişti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora şi ale comunităţii educaţionale.
