Multe persoane acuză o stare patologică gravă, cu inflamaţii ale căilor respiratorii şi crize spontane care determină dificultăţi în inspirarea şi evacuarea aerului din plămâni (dispnee), mai frecvent noaptea, între orele 24.00-2.00, în sezoanele reci, sfârşit de toamnă, iarna şi început de primăvară, potrivit AM Press, care preia informaţii prezentate de sănătate.bzi.ro.
Crizele astmatice se pot repeta de câteva ori pe zi, după care urmează o perioadă de calm relativ, cu respiraţie aproape normală, adesea înşelătoare. Pot interveni şi stări permanente de tuse, cu expectoraţie şi dispnee. Când crizele de sufocare se prelungesc sau se repetă la intervale scurte, apar transpiraţii reci, cianoza din lipsă de aer, tahicardie, anxietate şi chiar deces, prin insuficienţa respiratorie sau cardiacă. Tratamentele pe bază de plante se fac atât pentru crizele spontane, cât şi pentru vindecări de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism. în funcţie de conţinutul în principii active şi de efectele exercitate, au mare eficienţă multe infuzii sau decocturi din specii de plante, luate separat, pentru a tatona toleranta individuală.
Pentru uz intern se prepară separat: * Infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, pătlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herba (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa-gâştei, sovârv, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai-vânăt) şi fructe (de anason şi fenicul) din care se beau câte 2-3 căni pe zi pentru acţiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante * Decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă mare) din 3-4 linguri care se fierb în 250 ml apă şi se beau câte 3-4 linguri pe zi * Decoct din fructe de fenicul (2 linguri fierte în 250 ml lapte) cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice * Decoct din usturoi (25 g fierte în 200 ml apă timp de 15 minute) din care se bea o cană pe zi * Decoct din seminţe de în (125 g fierte în 400 ml apă); se adăugă zeamă de la 3 lămâi 400 g miere, se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese * Macerat în alcool 400 din nalbă mare, săpunariţă, cimbrişor, cimbru, podbal, talpa-gâştei, unguraş şi usturoi (se consumă câte 20-50 picături de 3 ori pe zi, între mese, timp de 2 luni pe trimestru)
* Tinctura din rădăcină de valeriană sau angelică
(20 g în 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picături de 2-3 ori pe zi) * Vin de sunătoare, hamei şi hrean râs (30 g amestec macerat în 1 litru vin alb timp de 10 zile) şi se beau 3 linguri pe zi * Sirop din frunze de nuc şi bulbi de ceapă roşie.
Cercetările au dovedit eficacitatea multor combinaţii de plante din care să nu lipsească speciile prezentate mai sus, alături de păducel, nalbă, salvie, săpunariţă, plămânărică, lichen de stejar, roiniţă, ienupăr, mentă, sulfină şi măselariţă. Reţeta autorului: frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada- şoricelului, păducel), herba (de isop, cimbrişor, talpa-gâştei) şi fructe (de fenicul şi in). Se prepară un decoct (o lingură la 250 ml apă, se fierbe 2-3 minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi într-o cură de durată).
