Specialiştii au descoperit, printr-un nou studiu, că există o legătură între infecţiile cu care intră în contact copiii şi un risc crescut de tulburări psihice în perioada copilăriei şi a adolescenţei. Mai mult, sistemul imunitar joacă în rol important în dezvoltarea tulburărilor psihice, potrivit sciencedaily.com, preluat de MedLife.ro.
Temperatura ridicată, durerile de gât şi infecţiile din perioada copilăriei pot creşte riscul tulburărilor mentale. Acest lucru este demonstrat prin primul studiu de acest tip, care a urmărit toţi copiii născuţi între 1 ianuarie 1995 şi
30 iunie 2018, în Danemarca. Specialiştii au analizat toate infecţiile care au fost tratate şi riscul ulterior al tulburărilor psihice. ”Chiar dacă există tipuri de infecţii mai grave, care necesită internarea în spital, şi infecţiile mai puţin severe, care pot fi tratate cu medicamente prescrise de medicul de familie, sunt asociate cu un risc crescut de tulburări psihice”, spune Ole Kohler-Forsberg, de la Universitatea Aarhus. Copiii care au fost internaţi din cauza unei infecţii au avut un risc cu 84% mai mare de a suferi de o tulburare mintală şi un risc cu 42% mai mare de a li se prescrie medicamente pentru tulburări psihice. Cele mai comune tulburări au fost: tulburări psihotice, tulburare obsesiv-compulsiva, ticuri, tulburări de personalitate, autism, ADHD.
”Există o legătură strânsă între corp şi creier, iar sistemul nostru imunitar poate juca un rol în dezvoltarea tulburărilor psihice. Din nou, cercetările arată că sănătatea fizică şi cea psihică sunt strâns legate. De asemenea, am constatat că riscul de tulburări psihice este cel mai ridicat imediat după infectare”, spune Ole Kohler-Forsberg.
Infecţiile şi reacţiile inflamatorii care apar ulterior pot afecta creierul şi pot face parte din procesul de dezvoltare al tulburărilor psihice grave. Totuşi, acest lucru poate fi explicat şi prin alte cauze, cum ar fi că unele persoane prezintă un risc genetic mai mare de a suferi infecţii şi tulburări psihice. Riscul apariţiei unei tulburări mintale a crescut cu 5,66 ori în primele trei luni de la internarea pentru o infecţie. ”Rezultatele noastre pot avea consecinţe asupra tratamentului şi diagnosticului în cazul persoanelor tinere care prezintă simptome. Totuşi, cea mai importantă este relaţia strânsă dintre corp şi creier”, concluzionează Forsberg.
