N. Dumitrescu
Judeţ cu populaţie numeroasă, Prahova nu face excepţie de la ultimele evoluţii demografice negative înregistrate pe plan naţional. Astfel, şi la nivel de judeţ, numărul de locuitori a scăzut semnificativ şi continuu, scădere determinată de deteriorarea celor trei componente ale dinamicii populaţiei, respectiv natalitate, mortalitate şi migraţie. Iar când este vorba despre migraţie, în căutarea unei vieţi mai bune, prahovenii au ales să-şi caute norocul atât peste hotare, cât şi în alte judeţe ale ţării. Aşa se face că, după cum arată o serie de date centralizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, în ultimii ani, respectiv 2012-2017, atât din mediul urban, cât şi cel rural, mii de prahoveni au ales să-şi schimbe domiciliul. Pe de altă parte, potrivit aceloraşi date, alte mii de persoane au ales, în acelaşi interval de timp menţionat, să-şi schimbe domiciliul în Prahova, cele mai multe solicitări fiind înregistrate pentru localităţile din mediul rural. Astfel, conform statisticilor, în Prahova, balanţa plecărilor şi sosirilor la capitolul migraţie internă determinată de schimbarea domiciliului este pe minus în mediul urban şi pe plus în cel rural.
Păstrând trendul valabil la nivel naţional, scăderea populaţiei se înregistrează şi la nivelul judeţului Prahova. Astfel, potrivit unor date centralizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, la 1 ianuarie 2017, populaţia după domiciliu a judeţului a fost de 804.348 de persoane, în scădere faţă de anul precedent, 2016, cu peste 5000 de persoane. 
Potrivit aceloraşi date, valori ridicate au fost înregistrate, în ultimii ani, şi în ceea ce priveşte indicele de îmbătrânire demografică. Astfel, dacă în anul 2003 acest indice era de 92,7, în ultmii ani, statisticile reflectă date şi mai dramatice: în anul 2015- 119,5; în anul 2016-122,7; în anul 2017-125,3. Pe de altă parte, aceleaşi date statistice scot în evidenţă şi un alt factor care a dus şi va duce, în continuare, la scăderea numărului populaţiei. Este vorba despre migraţie, numărul prahovenilor plecaţi în străinătate sau care şi-au stabilit domiciliul în alt judeţ din ţară fiind, de la an la an, tot mai mare. Iar dovadă stau datele din ultimii şase ani referitoare la migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, din care rezultă că mediul urban este pe minus, iar cel rural pe plus. De exemplu, în anul 2012, în mediul urban s-au înregistrat 5.847 de plecări şi 4.513 de sosiri (înregistrându-se un minus de 1.334 de persoane), iar în mediul rural 5.608 de plecări şi 6.071 de sosiri (înregistrându-se un plus de 463 de persoane). Cert este că şi în ultimii ani balanţa între cei sosiţi şi cei plecaţi, în mediul rural, a fost tot pe plus. Mai exact, în anul 2015 plusul a fost de 136 de persoane, în 2016 de 744 de persoane, iar anul trecut, diferenţa între cei plecaţi şi cei care au sosit în Prahova a fost de 418 de persoane.
De ce unele dintre persoanele sosite în Prahova au ales în mod special mediul rural pentru schimbarea domiciliului ar fi uşor de anticipat. Pe de o parte, mulţi dintre ei au revenit în locurile natale, fie că a fost vorba despre reîntregirea familiei, fie că au intrat în posesia unor imobile, moştenire de pe urma rudelor decedate. Iar liniştea, aerul mai curat, legumele şi fructele, fără chimicale, care pot fi luate din propria grădină pot fi, de departe, atuuri în plus în comparaţie cu oferta din mediul urban.
Însă, în continuare, datele statistice arată faptul că în oraşe populaţia este mult mai numeroasă. De exemplu, în 2017, în mediul urban, în Prahova, populaţia după domiciliu a fost de 410.605 de locuitori, iar în mediul rural de 393.553 de locuitori.
