Călin Ilie, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), a susţinut, miercuri, că deficitul de forţă de muncă din industria ospitalităţii se ridică la 100.000 de persoane, iar printre soluţiile propuse de companiile din domeniu se află introducerea bacşişului pe nota de plată, potrivit Mediafax.
„Vorbim de ceva ani că dezvoltarea şi operarea eficientă în turism nu se pot face în condiţiile crizei (n.red. – de forţă de muncă) pe care o traversăm azi. Atunci încercăm să propunem către autorităţi o serie de soluţii, pentru că nu există o soluţie miraculoasă care să rezolve total această problematică a forţei de muncă. Trebuie un mix de soluţii, astfel încât abordate fiecare dintre ele să ne ajute să o micşorăm, pentru că rezolvarea ei totală este iluzorie”, a afirmat Călin Ilie, care este şi directorul general al Ibis Continental Hotels România, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Una dintre soluţii o reprezintă investiţiile în educaţie. Companiile din domeniu au investit în învăţământul dual, dar se aşteaptă la rezultate în doi – trei ani. Astfel, această investiţie nu este suficientă, fiind completată de alta din aceeaşi arie.
În prezent, în industria ospitalităţii lucrează aproximativ 400.000 de persoane, conform datelor prezentate de Dragoş Petrescu, proprietarului grupului City Grill şi preşedintele Asociaţiei HORA.
De asemenea, companiile din domeniu propun importul de forţă de muncă din ţările non-UE şi să fie facilitată mobilitatea angajaţilor, respectiv dintr-o parte în alta a ţării sau să fie încurajată aducerea celor din Diaspora, în condiţiile în care estimează că un milion de români lucrează în baruri, restaurante şi pe vase de croazieră din străinătate.
Altă soluţie propusă de proprietarii de restaurante, hoteluri, cafenele, agenţii de turism şi firme de catering este de introducere a bacşişului sau a tips-ului pe nota de plată, după modelul american. Iar aceştia au înaintat deja o propunere Ministerului Finanţelor Publice.
Mai exact, aceştia doresc ca bacşişul plătit de un client să poată fi înscris de acesta pe nota de plată şi să poată fi plătit atât cu cardul, cât şi cash, fără să fie impus un anumit procent. Bacşişul i-ar reveni doar angajatului sau angajaţilor, nu şi companiei, iar suma care îi revine fiecărui angajat va fi stabilită de aceştia. Astfel, bacşişul poate deveni venit pentru angajat, un venit impozabil cu 10%, impozit pe venit, şi să fie luat în calcul atunci când angajatul doreşte să acceseze un credit.
De asemenea, preşedintele FIHR a menţionat că, în prezent, plata bacşişului îi pune în risc pe angajaţii din industria ospitalităţii, deoarece pot fi suspectaţi de evaziune fiscală.
În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele ţări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislaţie. Altele, însă, au prevederi în acest scop. În Franţa, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajaţi, conform legii. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului, iar taxarea se face la angajator.
În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, companiile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o „taxa pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.
