Doi bătrânei respectabili, corecţii fotbalului ploieştean merg pe Bulevard cu plasa atârnând… Nu au „litra” de lichid miraculos la vedere, nu s-a ajuns din banii colectaţi de la copii decât de o cinzeacă de „matrafox” servită la biroul de sub scări! Unul din ei are telefonul la ureche! Sună, sună, sună… În dreapta, în stânga? Doar în dreapta…
Ţine minte, sfârşitul nu-i aici, nu, nu-i aici… cânta săracul Florian Pittiş! Sfârşitul lor vine peste o lună şi un pic, dacă nu cumva vor fi salvaţi din nou! Structurile au nevoie de astfel de oameni, fără coloană, umili, care să mintă zi de zi, fără a avea must(rări)! Pardon, vin roşu, nu must!
Ultima ispravă, au furat un junior amărâţilor de la Gorgota! Fală mare, ce minunăţii au făcut ei pentru fotbalul nostru! Viitor de aur pentru ei, probabilă suspendare pentru copil! Fals şi uz de fals! Telefonul sună… Se va rezolva şi asta, deşi, pentru „rezolvare”… cinzeaca de matrafox ar trebui împărţiţă! Dacă mai rămâne ceva pînă ajung acolo, pentru că, de pe Bulevard până la „locul faptei”, mai sunt zece minute de mers! Pittiş cântă în continuare, urmează Sterian şi Paţurcă… Şi, din ianuarie, Maria! Cu al ei „Câmp de lavandă”… Am fost prea abstracţi? E vorba despre Maria… Gheorghiu, nu vă gândiţi la PFA-urile vremelnice, nepenalizate!