În anul 2060, ponderea populaţiei de 80 de ani şi peste, la nivelul judeţului, va fi de 40,6%

Nicoleta Dumitrescu

  Deşi până la recensământul din 2011, Prahova a figurat printre judeţele cu cei mai mulţi locuitori, în ultimii ani situaţia a început să se schimbe, realitatea arătând faptul că numărul acestora devine tot mai mic. Iar acest lucru este demonstrat şi statistic, în contextul în care, la data de 1 ianuarie 2017, de pildă, populaţia după domiciliu a judeţului a fost de 804.348 de persoane, în scădere faţă de anul 2016 cu 5.046 de persoane. Mai grav este însă faptul că populaţia Prahovei este din ce în ce mai îmbătrânită, în contextul în care, în cazul categoriei de vârstă cuprinsă între 65 de ani şi peste, în anul 2003 erau 125.668 de prahoveni, iar anul trecut aproape 140.000 de persoane! Iar pe lângă aceste cifre extrem de îngrijorătoare, specialiştii în statistică vin şi cu alte date care completează tabloul demografic. Astfel, chiar dacă, la prima citire, termenii ar suna a pleonasm, specialiştii în statistică susţin că, la nivel naţional –  implicit şi în Prahova – se observă o tendinţă de creştere a numărului vârstnicilor “mai bătrâni” – adică  a numărului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 75 de ani şi peste – faţă de subgrupa de vârstnici “mai tineri”, adică a acelora cu vârsta cuprinsă între 65 şi 74 de ani. Iar privind în viitor, previziunile, la acest capitol, evidenţiază că, dacă în anul 2015, ponderea  prahovenilor de 80 de ani şi peste, la nivelul întregii populaţii din judeţ, a fost de 25,3%, în anul …2060, procentul este estimat să ajungă la 40,6%!

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, populaţia rezidentă a municipiului Bucureşti şi cea a judeţului Prahova vor înregistra, până în anul 2060, cea mai mare reducere, în cazul judeţului nostru fiind vorba despre o scădere cu 320.300 de persoane. Iar scăderea numărului prahovenilor, în cazul judeţului nostru, este evidentă, având în vedere faptul că, în anul 2017, populaţia a scăzut cu peste 5000 de persoane faţă de anul 2016. Semnalul de alarmă este dat însă de fenomenul, tot mai accentuat, de îmbătrânire a populaţiei, după 1990 populaţia tânără scăzând semnificativ şi continuu, scăderea fiind determinată, potrivit specialiştilor în statistică, de deteriorarea celor trei componente ale dinamicii populaţiei, respectiv natalitate, mortalitate şi migraţie internaţională. Fenomenul de îmbătrânire a populației început acum câteva decenii s-a păstrat la nivelul Prahovei, datele statistice relevând faptul că ponderea persoanelor tinere a scăzut cu 8,1% din 2007 și până în 2016, iar cea a persoanelor de 65 de ani și mai în vârstă a crescut cu 5, 7 %. Pe de o parte, acest lucru s-a întâmplat şi din cauza faptului că s-au născut tot mai puțini copii, iar pe de altă parte acesta a fost un efect al creșterii speranței de viață în perioada 2007- 2016 cu 2,66 ani, ajungând la 75 – 80 de ani.
De altfel, potrivit unui raport al Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, unul dintre factorii care au contribuit la îmbătrânirea demografică este creşterea speranţei de viaţă ca o consecinţă a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi a stilului de viaţă, precum şi a progreselor în domeniul medical, care au condus la scăderea mortalităţii generale la vârste înaintate.

Peste patru decenii, populaţia judeţului va fi şi mai bătrână

De departe, creşterea numărului populaţiei vârstnice, la nivelul judeţului, se poate vedea făcând o comparaţie între ani. Astfel, dacă în anul 2013 erau înregistrate 35.467 de persoane cu vârsta între 65 şi 69 de ani, 19.828 de persoane cu vârsta între 80 şi 85 de ani şi 11.440 de persoane cu vârsta de 85 de ani şi peste, anul trecut situaţia a fost următoarea: 43.409 persoane cu vârsta cuprinsă între 65 şi 69 de ani, 21.775 de persoane cu vârsta cuprinsă între 80 şi 84 de ani, numărul celor de peste 85 de ani fiind de aproape 14.000 de persoane. Specialiştii în statistică sunt de părere însă că populaţia vârstnică nu poate fi privită “ca o entitate omogenă”, ea cuprinzând subgrupa …vârstnici “mai tineri” – cei cu vârsta între 65 şi 74 de ani și subgrupa de vârstnici “mai bătrâni”- cei de 75 de ani şi peste. S-a subliniat însă şi faptul că, în ultimii ani, se observă o tendinţă de creştere a numărului vârstnicilor “mai bătrâni” faţă de cei “mai tineri”, tendinţă luată în calcul pentru următorii 40 de ani. Concret, dacă în anul 2015, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste a fost de 138.243 de persoane, cea de 80 de ani şi peste de 34.928 de persoane (25,3%), în anul 2060 calculele arată că vor fi 142.611 de vârstnici “tineri” şi 57.857 de persoane de vârstnici “mai bătrâni” (40,6%).