O echipă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jaewoo Lee, a vizitat Bucureştiul, în perioada 6-12 noiembrie 2018, pentru a discuta evoluţiile recente în plan macroeconomic şi în planul politicilor, potrivit Mediafax.
„Activitatea economică din România se menţine puternică, şomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au mai temperat, dată fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaţioniste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Naţională a României a întărit politica monetară şi managementul lichidităţii, contribuind astfel la menţinerea sub control a presiunilor inflaţioniste. În continuare, ar trebui menţinută înclinaţia de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipaţiile inflaţioniste şi a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătăţit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populaţiei va contribui la menţinerea stabilităţii financiare”, a declarat Lee, la finalul misiunii.
Reprezentantul FMI a mai susţinut că o consolidare fiscală ar crea spaţiu de manevră pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei faţă de şocurile interne şi externe.
„În pofida mai multor ani de creştere economică puternică, deficitul bugetar a avut evoluţie ascendentă, nu una descendentă, aşa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absenţa unor măsuri suplimentare. În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă, din ce în ce mai mult, către elemente rigide în detrimentul investiţiilor publice. Bugetul pe anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană (UE) şi să menţină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată”, a subliniat Lee.
Oficialul FMI a completat că, în acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice – analizele de cheltuieli şi achiziţia centralizată – sunt binevenite.
„Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prn prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung”, a precizat Jaewoo Lee.
Reprezentantul FMI a mai susţinut că, pentru a-şi spori potenţialul de creştere, în România sunt necesare reforme structurale bine ţintite şi o bună guvernanţă.
