Inginerii de la ”UC San Diego” au lansat un nou mecanism ce poate învăţa să anticipeze tensiunea arterială a unei persoane şi să ofere recomandări personalizate pentru a o reduce, pe baza datelor personale, conform eurekalert.org, preluat de MedLive.ro.
Acesta este primul studiu care analizează anticiparea zilnică a tensiunii arteriale şi relaţia acesteia cu dispozitivele pe care le folosim şi care sunt răspunzătoare de colectarea datelor.
”Medicii le sugerează adesea pacienţilor să îşi modifice semnificativ stilul de viaţă, să facă mai mult sport, să doarmă mai bine, sau să consume mai puţină sare. Totuşi, întreaga schimbare poate fi copleşitoare şi nu reprezintă întotdeauna o soluţie. Dacă am putea identifica factorul care afectează cel mai mult tensiunea arterială, ar fi mult mai simplu deoarece pacientul s-ar putea concentra pe remedierea unei singure probleme”, spune Sujit Dey, co-autorul studiului.
Sujit Dey şi Po-Han Chiang au colectat date legate de somnul, exerciţiile fizice şi tensiunea arterială de la opt pacienţi, timp de peste 90 de zile, folosind un monitor FitBit Charge HR şi un aparat de măsurat tensiunea arterială Omron Evolv. Folosind capacitatea de învăţare şi de colectare a informaţiilor a acestor mecanisme, specialiştii au dezvoltat un algoritm pentru a prezice tensiunea arterială a pacienţilor şi pentru a descoperi ce factor are cel mai mare impact asupra ei.
Acest studiu trage un semnal de alarmă asupra importanţei datelor personalizate. Majoritatea datelor de bază privind sănătatea adăugă informaţiile pacienţilor într-un singur model, iar astfel sugestiile şi sfaturile sunt similare pentru toţi. Adevărul este că nu toţi oamenii sunt identici, astfel că recomandările ar trebui să fie oferite în funcţie de condiţia şi de nevoile fiecărui pacient în parte.
De exemplu, tensiunea arterială a unui participant a fost afectată cel mai mult de sedentarism. Remedierea acestei probleme a avut un impact semnificativ, astfel că, după o săptămână în care a făcut mişcare, tensiunea arterială sistolica a scăzut cu 15,4%, iar cea diastolica cu 14,2%.
În cazul altui participant, problema principală a fost lipsa somnului. Atunci când subiectul a mers la culcare cu 58 de minute mai devreme timp de o săptămână, tensiunea arterială sistolica a scăzut cu 3,6%, iar cea diastolica cu 6,6%. ”Această cercetare demonstrează că folosind dispozitive de colectare a datelor care se pot purta şi care transmit informaţiile prin wireless, pacienţii pot avea parte de o îngrijire mult mai eficientă. Astfel, în loc să meargă de fiecare dată la medic când au tensiunea arterială ridicată, pot să determine singuri care este factorul principal vinovat în funcţie de simptome”, concluzionează Sujit Dey.
