Florin Tănăsescu
Firea: – Cum două săbii nu pot încăpea în aceeași teacă, Livache, să ne duelăm. Să terminăm, la naiba, cu toată râca și războiul fratricid care macină interesul, progresul și mersul iubitului partid.
Liviu: – Nu mă bat Gabrielo, eu am obrazul fin, nu dau într-o femeie, fie ea ţaţă sau muiere. În plus, la ţara și la neamul meu eu ţin. Văd că ţi-e limba plină de venin, dar dacă moare Liviu Dragnea, cine mai conduce ţara? Caută-ţi un alt adversar mai slab de înger și mai tare-n gură. Ponta, de exemplu, sau, și mai bine, Olguţa !
Madam Pandele: – Nu ! Cu tine, numai cu tine de gât eu vreau să mor. Firește, pentru ţară și pentru popor. Te bagi, deci ?
Don Juan Dragnea: – Stai să o-ntreb pe Irinuca, dacă-l lasă pe tătuca – adică pe mine – să lipsească noaptea, ca hoţii, de-acasă. Și la ce oră. Vreau să-i zic și unde merg. Deci, care-i locu-ales pentru duel ?
Lady Firea: – Cimitirul, pe care la referendumul anti – Băsescu îl frecventai destul de des. Joci, cum s-ar zice, pe teren propriu, nu în deplasare.
Dragnea: – Alo, Irinuca? Sunt eu scumpetea mea. La noapte lipsesc un pic. Sau, cine știe? O eternitate și ceva… A, nu, nu s-a-ntâmplat nimic, nu m-au reţinut, stai liniștită! Poţi să adormi nelegănată, fată? Îţi este frică singurică?
Irinuca: – Nu, iubi, nu mi-e teamă. Mai ales că -mi ţine de urât și-mi alungă urâtul, plictisul și spleenul amicul tău, Codrin. Acum cântăm împreună “Pace, pace/ Între două dobitoace”. Până obosim și adormim.
Firoscosul Liviu: – Doamnă Pandele, s-a rezolvat. Dau curs provocării dumneavoastră. Cum vreţi să ne caftim ? Cu topoare, cu secere și cu ciocane, ori în programe de guvernare?
– Apriga Firea: – Dă-o încolo, Doamne iartă-mă, de guvernare! De parcă ne-ar fi durut de ea până acum. Vreau să știu cine-i mai tare. Cum ne caftim, mă-ntrebi? Cu flinte, ca hoţii și vardiștii, alergându-ne printre morminte și cavouri. Noaptea pe la trei. Zi, vrei ?
Liviu: – Ok. Dar, cu just temei, eu zic că ne mai trebuie și-un martor.
Pandeloaica: – Unul neutru, doar nu vrei un tartor, că ăla sigur este de partea ta. Un arbitru străin de realitatea românească. Așa cum suntem și noi doi. E singurul punct pe care nu ne contrăm.
Liviu: – Ce zici de un Kelemen Hunor? Este neutru pân’ la Dumnezeu și până vine vorba despre steagul unguresc arborat pe pământ românesc.
Patrioata Firea: – Poate pe cimitirul românesc… Auzi, dar Preafericitul ce-are? Joacă în deplasare? Ne trebuie un om cu frică de Dumnezeu, echidistant, nu un teleleu.
Suporterul Liviu: – Eu am văzut la Putin, la Campionatul Mondial, că un arbitru, până să pună mingea la punctul cu var, a consultat ecranul video. Deci, montăm în cimitir și camere de luat vederi?
Înţeleapta Firea: – Ești dus cu capul, zău așa! Nu vrei să fie transmis live duelul, să vadă ţara cum ne scoatem unul la altul jugulara ? Sau te crezi Clint Eastwood, în distribuţie la Holywood?!
Sergiu Nicolaescu, din mormânt: – Bun titlu, super-idee ! “România, la Răsărit de Hollywood”. În rolul principal îl pun pe Dragnea. Dublura este Clint Eastwood.
În ţară, s-aud câinii lătrând.
