Violeta Stoica
Cu întârziere de aproape o săptămână față de data anunțată de premierul Viorica Dăncilă, vineri, 19 octombrie, a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de achiziție a lucrărilor de construire a autostrăzii Ploiești-Brașov, în sistem public-privat.
Atribuirea unui contract de parteneriat public-privat pentru realizarea obiectivului „Autostrada Ploieşti-Brașov”, în conformitate cu OUG nr. 39/2018, a fost preluată în sarcina Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituție care ar trebui să urmărească fiecare pas derulat în privința acestui obiectiv. Astfel că toate încercările de atribuire a unui contract pentru acest tronson de A3 ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România) vor fi de acum transferate către această Comisie de Prognoză, care a și realizat studiul de fundamentare privind noul proiect.
Interesant este, din capul locului, că în acest contract public-privat ar urma să intre la pachet întreținerea și operarea autostrăzii București-Ploiești, ceea ce ar putea să însemne că, după semnarea parteneriatului, câștigătorul ar putea să impună deja taxa de folosire a acestui tronson care leagă Ploieștiul de Capitală.
De astăzi într-o lună ar trebui să se cunoască deja dacă este cineva interesat de preluarea în parteneriat cu statul român a acestui obiectiv, care a ajuns un fel de „Fata Morgana“ a infrastructurii rutiere din țara noastră.
Potrivit Studiului de fundamentare, finanțarea – de această dată – ar urma să fie făcută în proporție de maximum 25% de către partenerul public, respectiv instituțiile statului, iar restul de minimum 75% – de către ipoteticul partener privat.
Până atunci, însă, conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, ar trebui semnat un parteneriat public-privat după selecția lansată vineri de Comisia de Prognoză.
Însă lucrurile nu vor fi chiar așa simple, nici în acest caz, pentru că – așa cum spune documentația – viitorul partener privat va avea obligația ca, în termen de 15 zile de la încheierea contractului, să înființeze o societate comercială pe acțiuni care să aibă ca obiect exclusiv de activitate realizarea, întreținerea și operarea autostrăzii Ploiești – Brașov, dar și operarea autostrăzii București – Ploiești, prin actul constitutiv care va fi anexă la contractul de parteneriat public-privat.
Conform draftului contractului-cadru publicat în SEAP, acesta ar urma să fie structurat pe mai multe etape, prima dintre acestea fiind pentru perioada de proiectare și execuție a autostrăzii Ploiești – Brașov, cu o “durată de 48 de luni de la data semnării prezentului contract”. A doua etapă a contractului ar fi perioada de întreținere și de operare a autostrăzii, pentru o durată de 20 de ani de la data finalizării perioadei de construcție.
O ultimă parte a contractului ar fi perioada de întreținere și de operare a autostrăzii București – Ploiești (tronson luat la pachet prin viitorul parteneriat) cu durata de 24 de ani, care poate începe imediat după semnarea parteneriatului public-privat, dar ulterior montării sistemului de taxare.
Conform studiului de fundamentare, taxa de utilizare a autostrăzii achitată pentru 100 de kilometri parcurși de un autoturism ar urma să fie de maximum 6,3 euro fără TVA, aceasta crescând gradual, în funcție de mijlocul de transport care tranzitează autostrada, până la valoarea de 12,6 euro/100 km pentru un autobuz sau autocar. Nivelul tarifului ar urma să fie stabilit în funcție de distanța parcursă de autovehicul, dar taxa va fi indexată anual, la 1 martie, cu rata de creștere a salariului mediu net din anul anterior.
• 100 de milioane de euro primă sau amendă
Dacă partenerul privat ar finaliza proiectarea și execuția autostrăzii Ploiești-Brașov mai devreme, ar urma să primească o primă de succes de 100 de milioane de euro pe an! În caz contrar, dacă nu va fi finalizat proiectul la termen, partenerul privat ar trebui să achite statului român o amendă anuală în același cuantum, respectiv 100 de milioane de euro anual.
Pentru sectorul Ploieşti – Braşov (Cristian), autostrada ar trebui să cuprindă importante lucrări de artă, între care 14 viaducte şi 33 poduri cu o lungime totală de aproximativ 3 km, precum şi 2,6 km de tuneluri cu galerie dublă, reprezentând adevărate provocări pentru inginerii în construcții. În proiect mai sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, precum şi asigurarea continuităţii drumurilor existente pe care autostrada le-ar putea întrerupe, relocarea reţelelor de utilităţi pe care autostrada le va afecta, lucrări hidrotehnice şi de atenuare a impactului asupra mediului.
Costurile de construcţie ar trebui să acopere nu doar suprafaţa de rulare, ci și lucrări de terasamente şi de consolidare a versanţilor datorate profilului geologic şi geotehnic al zonei străbătute de autostradă, lucrări a căror stabilitate este direct influenţată de executarea unui sistem de preluare şi îndepărtare a apelor pluviale sau de infiltraţie. La acestea se adaugă sistemul de monitorizare a traficului, marcaj şi semnalizare rutieră, sistemul de apel în regim de urgenţă, sistemul ITS
(IntelligentTrafficSystem), sistemul de taxare, centrele de întreţinere, spaţiile de servicii şi de parcare.