Violeta Stoica

Răspândirea țânțarilor purtători ai virusului ucigaș West Nile pe teritoriul României – deși perioada de înmulțire a acestor insecte ar trebui să se apropie de final, în acest sezon – a generat, în ultima perioadă, probleme și în județul Prahova.
Un bărbat în vârstă de 74 de ani, din comuna prahoveană Bălțești, și-a găsit sfârșitul după ce a fost infestat cu virusul West Nile, care provoacă meningită și meningoencefalită.
O altă persoană, o femeie de 70 de ani, din Poienarii Burchii, a fost la rândul ei internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale
Dr. Victor Babeș după ce s-a infectat cu același virus West Nile, însă starea ei s-a ameliorat și a fost externată, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Prahova.
Ambele cazuri au apărut în zonele rurale, acolo unde – de obicei – este aproape imposibilă împrăștierea cu eficacitate a insecticidelor pentru stârpirea țânțarilor și a larvelor acestora.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a dat publicității evoluția cazurilor de îmbolnăvire cu West Nile, din care reiese că județul Prahova nu a fost ocolit de problemele generate de acest virus, deși instituția care se ocupă de sănătatea prahovenilor – Direcția de Sănătate Publică – nu a informat populația în legătură cu apariția celor două îmbolnăviri.
Abia ieri, după ce ziarul Prahova a anunțat că un om a murit în județ din cauza West Nile, la solicitarea noastră, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au oferit date în legătură cu cele două cazuri.
Astfel, potrivit sursei menționate, persoana care a decedat în ziua de 30 august după contractarea virusului transmis de țânțari a fost un bărbat în vârstă de 74 de ani, din comuna Bălțești, moartea acestuia survenind pe fondul unor afecțiuni mai vechi – sechele în urma unui accident vascular cerebral și diabet zaharat de tip 2.
Al doilea caz raportat este cel al unei femei în vârstă de 70 de ani, din comuna Poienarii Burchii, care s-a infectat cu West Nile. Aceasta, la rândul ei cu alte afecțiuni, a fost internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, din Capitală. Acolo starea acesteia s-a ameliorat și a fost externată în data de 4 septembrie. În prezent, conform DSP Prahova, nu mai există nicio suspiciune de infectare cu virusul West Nile pe raza județului nostru.
Răspândirea virusului ucigaș și în Prahova și apariția celor două cazuri confirmate au fost posibile inclusiv din cauza lipsei activităților de dezinsecție, în special în mediul rural. De altfel, spun reprezentanții DSP, au fost transmise adrese către primăriile celor două localități în care s-au înregistrat cele două cazuri pentru intensificarea acțiunilor de stârpire a țânțarilor și a larvelor acestora.
Pe de altă parte, însă, în localitățile din mediul rural este aproape imposibil să se acționeze unitar pe toate zonele verzi sau pe luciul de apă, pentru că nu numai autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru înlăturarea țânțarilor, ci și proprietarii de grădini sau de terenuri pe care există spații verzi sau bălți.
Potrivit Ministerului Sănătății, în ultima săptămână au fost confirmate 19 cazuri noi de meningită/meningo-encefalită cu virus West Nile, dintre care cinci în București, trei în județul Iași, câte două cazuri în județele Bacău, Bihor și Dolj și câte un caz în județele Caraș Severin, Prahova, Galați, Vaslui și Suceava.
Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, până în prezent, în sezonul 2018, au fost înregistrate în total 215 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, cu 25 decese la pacienți care prezentau și alte afecțiuni.
În București au fost înregistrate șapte decese, patru în județul Iași, două în județul Constanța, două în județul Dolj, două în județul Olt și câte un deces în Alba, Brăila, Galați, Covasna, Dâmbovița, Suceava, Teleorman și Prahova.
„Pentru perioada următoare, se așteaptă ca tendința de scădere a numărului cazurilor de îmbolnăvire cu virusul West Nile să continue. Cu toate acestea, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă populației să ia în continuare măsurile necesare pentru evitarea infectării cu virusul West Nile. Printre acestea, reamintim mjloacele de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre”, se arată într-un comunicat dat publicității de către Ministerul Sănătății.

Substanţele repelente, cea mai bună soluţie împotriva ţânţarilor

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile face o serie de recomandări pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise prin ţânţari. Prima recomandare vizează expunerea la mediile în care există posibilitatea ca populația de țânțari să fie densă: expunerea la înțepături de țânțar trebuie să fie evitată între apusul de soare și zorii zilei, perioade în care țânțarii au cea mai mare activitate sau utilizarea de haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete. Specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile au făcut cunoscute și substanțele repelente care își fac efectul cel mai bine împotriva țânțarilor. Astfel, se arată că este indicată utilizarea de substanțe repelente conținând DEET (N,N-diethyl-3-methylbenzamide) pe părțile neacoperite ale corpului. O altă posibilitate la îndemână pentru a nu fi victimele mușcăturilor de țânțari este evitarea pătrunderii țânțarilor în case prin închiderea ușilor și a ferestrelor sau prin punerea de plase la uși și ferestre, precum și utilizarea de benzi impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării țânțarilor în camera de dormit. Însă utilizarea de permethrin, piretroid cu caracteristici insecticide, nu este indicată pentru aplicarea pe piele, ci doar prin aplicarea pe haine (impregnarea hainelor militare, impregnarea hainelor persoanelor care lucrează noaptea pe câmp), pe plasele pentru țânțari, pereții cortului sau alte materiale.
Eliminarea apei stătute prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor și a găleților, îndepărtarea anvelopelor uzate din curți, curățarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer sunt alte măsuri care ar trebui luate pentru ca țânțarii să nu mai fie atrași de anumite zone din apropierea locuinței sau a gospodăriei.

Simptomele apariţiei bolii

Potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Prahova, simptomele clinice apar la un interval de două până la 14 zile din momentul infecției, manifestările clinice fiind febră, mialgii, dureri de cap, anorexie, greață, vărsături, erupții roșiatice ușor ridicate pe piele. Vestea bună este că mai puțin de 1% dintre pacienți prezintă manifestări neurologice de meningoencefalită, prin afectarea sistemului nervos central. Boala neuroinvazivă este caracterizată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei (înțepenirea gâtului), dezorientare, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, paralizie și chiar comă.
În anumite cazuri, care implică și un fond personal de sănătate precară sau de afecțiuni aflate în legătură cu o vârstă înaintată, infectarea cu West Nile este fatală, așa cum s-a întâmplat și cu prahoveanul care a decedat în urma contractării virusului.
De altfel, statisticile întocmite de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că majoritatea îmbolnăvirilor au survenit la persoane trecute de 60 de ani, 148 dintre cele 216 cazuri înregistrate la nivel național fiind din această categorie de vârstă.