Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că, uneori, cancerul de prostată poate să devină rezistent la terapia hormonală standard şi chiar să se răspândească mai mult în urma acesteia. În plus, ei au descoperit că un simplu test de sânge poate prezice când se formează, mai exact, această rezistenţă, conform eurekalert.org, preluată de MedLive.ro. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, S.U.A, cancerul de prostată este cauza decesului a 30.000 de bărbaţi anual, fiind al doilea cel mai grav tip de cancer, după cel pulmonar. Dacă este descoperit într-o fază incipientă, cel mai frecvent tip, adenocarcinomul, se poate vindeca şi răspunde bine la terapii, inclusiv la cele care vizează androgenul (un hormon sexual masculin care stimulează creşterea tumorală). Cu toate acestea, la anumiţi pacienţi, cancerul devine rezistent la tratamentul care vizează hormonii androgeni şi reapare sau se răspândeşte. Prin acest studiu, specialiştii au descoperit că această terapie modifică celulele adenocarcinom şi le transformă în celule neuroendocrine cancerigene, un tip rar de celule, care apare doar la 1% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată. ”Această transformare este problema, deoarece cancerul de prostată neuroendocrin este foarte agresiv, ajunge în stadiul de metastază mult mai rapid şi este rezistent la chimioterapie şi la terapia care ţinteşte hormonii androgeni”, declară Neil Bhowmick, autorul principal al studiului, publicat în ”Jurnalul de Investigaţii Clinice”. Bhowmick susţine că în cazul a aproximativ un sfert dintre pacienţii care primesc tratament cu hormoni, cancerul poate recidiva cu tumori care prezintă caracteristici ale cancerului de prostată neuroendocrin, care dezvoltă rezistență la tratament. Pentru a afla mai multe despre acest proces, specialiştii au examinat modul în care celulele cancerigene interacţionează cu celulele aflate lângă tumoare, denumite micromediul tumorii, experiment făcut pe şoareci. Ei au descoperit că aceste interacţiuni au ridicat nivelul glutaminei, care este un aminoacid, transformând celulele de lângă tumoare în „fabrici”, care au furnizat combustibil pentru celulele cancerigene. ”Glutamina este cunoscută pentru stimularea creşterii tumorii. În cazul cancerului de prostată, glutamina declanşează transformarea celulelor adenocarcinom în celule cancerigene neuroendocrine”, spune Roberta Gottlieb, co-autor al studiului şi profesor. De asemenea, cercetătorii au analizat modul în care tratamentul care ţinteşte androgenul a influenţat micromediul cancerului, adică celulele care înconjoară tumoarea. ”Am descoperit că acest tip de terapie a provocat schimbări asupra micromediului, adică a ajutat la transformarea celulelor adenocarcinom din prostată în celule neuroendocrine cancerigene”, spune Bhowmick. Oamenii de ştiinţă au comparat nivelurile de glutamină din plasmă, folosind grupuri mici de pacienţi, un grup cu cancer de prostată care răspunde la tratament şi celălalt cu cancer de prostată rezistent la tratament. Ei au descoperit că nivelurile de glutamină au fost mai mari în al doilea grup. ”Studiul face posibil ca un test de sânge să măsoare glutamina şi, astfel, să precizeze când tratamentul antiandrogen eşuează. Ar putea chiar să prevadă când se va forma rezistența la tratament”, concluzionează Edwin Posadas, de la Divizia de Hematologie/Oncologie, din cadrul Departamentului de Medicină de la Cedars-Sinai.
