Principalele noutăţi ale legii privind sistemul public de pensii, dezbătute ieri la Ploieşti

Nicoleta Dumitrescu

Prezenţa, ieri, la Ploieşti, a unor membri din nu mai puţin de 14 asociaţii, ligi şi organizaţii care reprezintă interesele persoanelor vârstnice din Prahova la întâlnirea organizată de către Instituţia Prefectului pe tema proiectului noii legi a pensiilor a demonstrat cât de mare interes prezintă această temă pentru pensionari. Documentul se află în dezbatere publică, la nivel naţional, iar autorităţile de la nivel judeţean, inclusiv reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Prahova, au dorit, pe de o parte, să facă publice principalele noutăţi pe care noua lege le cuprinde, iar pe de altă parte să afle care sunt propunerile venite din partea pensionarilor, ca principali beneficiari. Cum era şi firesc, aceştia din urmă au avut păreri împărţite în ceea ce priveşte noile modificări legislative, sub semnul scepticismului unii dintre ei declarând: “Să trăim până în 2021, ca să vedem că va intra în vigoare noua lege a pensiilor!”. Concluzia întrevederii de ieri a fost însă că, prin noul act normativ, se vor elimina o serie de inechităţi semnalate chiar de către pensionari, iar de prevederile acesteia, inclusiv de majorări, vor beneficia atât cei care s-au pensionat, cât şi cei care vor ieşi din câmpul muncii după aplicarea noului act normativ, data luată în calcul fiind 21 septembrie 2021.

Subiectul şedinţei ordinare de ieri a Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice Prahova – proiectul Legii privind sistemul public de pensii – organizată de Instituţia Prefectului Prahova, a reprezentat, de departe, o temă care este de mare de interes pentru cei peste 240.000 de pensionari şi 24.450 de beneficiari de pensie minim garantată aflaţi în evidenţele Casei Judeţene de Pensii Prahova. Tocmai de aceea şi numărul celor care reprezintă intereselor diverselor categorii de pensionari din Prahova, constituiţi în ligi, asociaţii sau organizaţii, prezenţi la această dezbatere, a fost destul de mare, alături de Sofia Cioc – preşedintele Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice Prahova – participând şi alţi 13 membri din conducerea altor organizaţii. Pe de altă parte, tema nici nu avea cum să nu suscite un mare interes, având în vedere că, alături de prefectul Mădălina Lupea, la această şedinţă au venit, pentru a prezenta principalele detalii pe care proiectul de lege le cuprinde, şi reprezentanţi ai Casei Judeţene de Pensii Prahova, inclusiv directorul executiv al instituţiei, jr. Adrian Rotaru. Încă de la începutul dezbaterii, s-a menţionat faptul că, prin modificările aduse la textul legii, se vor repara o serie de inechităţi semnalate chiar de către persoanele de vârsta a treia, pe de altă parte, de majorări ale veniturilor ar urma să aibă parte nu doar cei care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii – data care a fost avansată fiind 21 septembrie 2021 – ci aceia cei care sunt deja pensionari.

Vor fi acordate patru categorii de pensii

Participanţilor prezenţi ieri la dezbatere le-au fost comunicate principalele nouătăţi pe care proiectul de lege le cuprinde. Astfel, s-a menţionat faptul că noul act normativ reglementează patru categorii de pensii care vor fi acordate, respectiv: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. S-a precizat, în consecinţă, că actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vîrstă. Astfel, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, vor putea să se pensioneze pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare, în acest caz putându-se cumula pensia cu salariul, valorificându-se perioadele necontributive asimilate. Pe de altă parte, s-a mai făcut precizarea că proiectul de act normativ reglementează şi o serie de condiţii de reducere, cu 6 ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut trei copii (până când aceştia au împlinit vârsta de 16 ani), începând cu al patrulea copil urmând să se adauge câte un an în plus, pentru fiecare copil.
În ceea ce priveşte pensia anticipată, aceasta se va cuveni, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se vor mai lua în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare. În cazul pensiei de invaliditate, s-a menţionat că, prin noul proiect, se vor redefini gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi care să permită cumulul acestui tip de pensie cu venituri din aceste activităţi. Astfel, gradul I va fi caracterizat de o deficienţă funcţională gravă şi de capacitatea de muncă diminuată, gradul II – de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III – de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată. Legat de pensia de urmaş, aceasta se va cuveni copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. “Prin noua lege a pesiilor se introduce o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Noua prestaţie se va acorda în următoarele condiţii: soţul supravieţuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, nu s-a recăsătorit, durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depăşească 80% din salariul minim brut pe economie”, au anunţat reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Prahova.

Sunt valorificate şi studiile universitare, masterul şi doctoratul

Potrivit prezentărilor făcute, prin noul proiect se va extinde şi sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat, în plus faţă de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediul medical, celui pentru creşterea copilului, a şomajului indemnizat, a deportării, prizonieratului şi detenţiei politice. Astfel, studiile universitare, masterul, doctoratul se vor valorifica la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii, conform legii, condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive fiind ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.

Pensia minimă şi indemnizaţia socială

Proiectul de lege cuprinde reglementări şi potrivit cărora, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime, atunci se acordă cuantumul pensiei minime. “Pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România se instituie cuantumuri minime ale pensiilor. Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15%, fără a depăşi procentul maxim de 75%”, se precizează în proiectul de lege. Pe de altă parte, în acelaşi document se mai arată:” De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în activitate cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Calitatea de pensionar se dobândeşte de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opţiune între cuantumul pensiei determinat în funcţie de contributivitate şi indemnizaţia socială. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani pot opta între pensie şi indemnizaţia socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii. Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizaţia socială pot opta pentru aceasta din urmă.

Se pot valorifica şi sumele încasate cu titlu de acord global, sporuri, al 13-lea salariu

Noua lege reglementează şi valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei, şi a sumelor încasate cu titlu de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, al orelor suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială. “În situaţia în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. Dacă pensionarul prezintă adeverinţe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial”, se arată în proiectul legii. În acest caz, atât Sofia Cioc, cât şi alţi reprezentanţi ai persoanelor de vârsta a treia din Prahova au ţinut să precizeze: “Foarte multe persoane sunt bătrâne şi bolnave şi le va fi foarte greu să tot umble pe drumuri, pe la arhive, pentru a intra în posesia acestor adeverinţe. De aceea, pentru ca oamenii să nu aştepte la nesfârşit ca să intre în posesia acestor documente, ar trebui ca să se instituie şi anumite termene pentru eliberarea acestor adeverinţe”.

Formula de calcul a pensiilor

Referitor la formula după care se vor calcula pensiile, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă. “Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. Valoarea punctului de referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021. VPR a fost determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor ”, se arată în proiectul de lege.