Potrivit raportului anual al BNR, România a devenit a treia ţară din Uniunea Europeană ca nivel al populaţiei inactive. Astfel, o treime din populaţia României, persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 54 de ani, deci încă apte de muncă, nu are niciun fel de ocupaţie. Aceeaşi inactivitate se remarcă şi în rândul tinerilor (18-29 de ani), 18% dintre aceştia neavând nicio ocupaţie. „Ambii indicatori ai șomajului s-au comprimat până la cele mai reduse valori din perioada ulterioară anului 2000: 4,3 la sută în cazul ratei șomajului înregistrat. Tendința descendentă a devenit vizibilă și la nivelul șomajului pe termen lung (până la 2 la sută, după 6 ani de relativă stagnare, în jurul valorii de 3 la sută) și a șomajului în rândul tinerilor (18,3 la sută, similar perioadei precriză)”, precizează raportul BNR. Cu toate acestea, banca centrală spune că avem de-a face mai degrabă cu o influență ciclică, deoarece piața muncii este în continuare grevată de deficiențe structurale. Astfel, aproape 18 la sută dintre tinerii români (18-29 de ani) nu sunt nici angajați, nici încadrați într-o activitate educațională, ceea ce diminuează substanțial șansele ca aceștia să devină o resursă viabilă pe piața muncii. În plus, persoanele inactive în vârstă de muncă (15-64 de ani) constituie o treime din totalul populației, conducând la a treia cea mai mare rată de inactivitate din Europa. Îngrijorător este faptul că potențialul aport al acestor persoane la detensionarea condițiilor pe piața muncii este mai degrabă limitat, în contextul în care numai 10 la sută dintre aceștia declarau că ar dori să muncească (fără a căuta însă în mod activ un loc de muncă). În acest context, dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare s-au acutizat – indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților cu cea solicitată de angajatori a ajuns în 2017 la cel mai ridicat nivel al seriei istorice, iar 72 la sută dintre angajatori reclamă deficiențe în a găsi candidați, România ocupând locul 3 între cele 43 de state incluse în studiul Manpower privind deficitul de talente. „Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut și-a continuat parcursul ascendent în anul 2017 „, spune BNR. Pentru al doilea an consecutiv, salariul în mediu privat a crescut mult mai puţin decât cel din sectorul bugetar.
În mediul privat, accelerări ale ratei anuale de creștere au fost vizibile în industrie, mai accentuate în ramurile industriale cu un ritm alert al activității, precum industria auto, cea a echipamentelor electrice, fabricarea de mașini și utilaje. Totodată, pe o traiectorie ascendentă s-au înscris și segmentele cu o pondere semnificativă a angajaților încadrați la salariul minim, precum industria ușoară și cea alimentară, fabricarea mobilei, prelucrarea lemnului. În plus, variația anuală a salariului brut aferent sectorului bugetar a crescut semnificativ, până la 25 la sută (+4 puncte procentuale), ilustrând majorările acordate în luna ianuarie personalului din învățământ, dar și cele din administrația publică, în lunile februarie și iulie 2017. Pentru al doilea an consecutiv, câștigul salarial brut din acest sector s-a plasat peste cel din mediul privat, ceea ce a antrenat – prin manifestarea unui efect de demonstrație – presiuni suplimentare în sensul majorării salariilor, dincolo de cele decurgând din caracterul deja tensionat al pieței muncii.
