Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, ieri, CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, motivând că articolul care oferă aleşilor dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publică şi locală, încalcă Constituţia, anunţă Mediafax. „Prin instituirea în legea criticată a posibilităţii deputaţilor şi a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi, respectiv dintre aleşi locali şi autorităţi centrale sau dintre investitori şi autorităţi locale sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului României şi în autoritatea legiuitoare”, se arată în textul sesizării depusă de Iohannis la Curtea Constuţională, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. „Acelaşi lucru este valabil şi pentru faptul că acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în forma incriminată de art. 291 din Codul penal ce reglementează traficul de influenţă, nu se regăseşte în cuprinsul dispoziţiilor din legea supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice centrale şi locale este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă, în condiţiile enumerate de legea penală”, completează şeful statului. De asemenea, preşedintele Iohannis precizează că sintagma „să intermedieze în orice mod” este una lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, contrar exigenţelor prevăzute în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi că încalcă o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”. Prevederea din Legea criticată de şeful statului încalcă şi o decizie din 2013, în care Curtea a constatat că, „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat”.
