Luiza Rădulescu Pintilie
Pe 15 august, pentru locuitorii celor nouă sate ale comunei Rîfov va fi mare sărbătoare. Pe de o parte, aşa cum au pomenit de la generaţiile mai vechi, păstrează credinţa de a prăznui ziua Sfintei Maria, pe de altă parte se vor aduna, cu mic, cu mare, la sărbătoare comunei. Ajunse la cea de-a doua ediţie, manifestările organizate de administraţia aşezării au loc într-un moment care are o importanţă deosebită pentru viaţa oamenilor de la sate. După rânduieli păstrate şi respectate mai ales de bătrânii aşezărilor, dar pe care le preiau, spre a le duce mai departe, şi cei mai tineri, de la Sfânta Maria Mare până la Sfânta Maria Mică – prăznuită pe 8 septembrie – se desfăşoară o perioadă plină în viaţa satelor, în care se organizează târguri, iarmaroace şi petreceri de nuntă, se culeg ierburi de leac şi se pregătesc semănăturile de toamnă, se coboară oile de la munte, pentru iernat, şi se tocmesc păzitori ai podgoriilor. De la biserica din satul Buda până la izlazul ce uneşte această parte de comună de Moara Nouă, fanfara va da semnalul deschiderii sărbătorii săteşti. Gândită ca un prilej de întâlnire a localnicilor, de reîntoarcere la locul rădăcinilor a celor plecaţi mai aproape ori mai departe de acesta, de prietenie, întreaga zi va fi presărată cu momente artistice şi sportive, încheindu-se cu un foc de artificii. Pe scenă vor urca artişti preferaţi – ansamblurile Periniţa şi Plaiuri prahovene, ale Consiliului Judeţean Prahova şi ale Casei de Cultură a Studenţilor din Ploieşti, interpreţii Emilia Ghinescu, Nicu Paleru, Liviu Puştiu, Emilia Florea, Lavinia Pârva, Constantin Enceanu, Vali de la Ploieşti-acesta având o legătură specială cu comuna Rîfov, fiind născut în satul Palanca. Cu siguranţă, emoţii mari vor avea şi copiii înscrişi la cercul de arte marţiale – unii dintre ei deţinători ai centurilor care le atestă nivelul pregătirii şi care îşi vor demonstra de această dată măiestria în faţa asistenţei participante la sărbătoare.
O sărbătoare care îşi propune să adune laolaltă localnici şi prieteni, dar şi tradiţii transmise din generaţie în generaţie cu altele care acum încep să se contureze pentru viaţa aşezării şi a oamenilor ei. De pildă, dacă la cea dintâi ediţie a „Zilei Comunei” a fost ales drept simbol un cocoş – cel care vesteşte lumina zilei, dar semnifică şi curajul, reînnoirea – intenţia este ca acesta să fie păstrat pe mai departe ca un însemn al locului, al sărbătorii care adună localnici şi prieteni, al unui timp nou.
