V. Stoica
La mai bine de o lună de la publicarea deciziei Curții Constituționale referitoare la înlocuirea din funcție a șefei Direcției Naționale Anticorupție, președintele Klaus Iohannis a anunțat – prin intermediul purtătorului de cuvânt al Președinției României – că a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA.
La circa o oră de la anunțul făcut în conferință de presă, Monitorul Oficial al României a publicat articolul unic al decretului, prin care, practic, a devenit aplicabilă decizia Curții Constituționale.
La orele prânzului, fosta șefă a DNA a ieșit, din nou, la atac, arătând că baza de plecare a deciziei de revocare a sa din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție ar fi fost una bazată pe motivații “nereale” sau “neadevărate”, anunțând și că pleacă din instituția pe care a condus-o cinci ani și jumătate, dar că va rămâne procuror. Mai mult decât atât, a lansat și amenințări mai mult sau mai puțin voalate la adresa președintelui Klaus Iohannis, afirmând că “decretul semnat ridică mari semne de întrebare”.
Ultima parte a mandatului Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA a fost marcată de nenumărate achitări, care au pus din nou sub semnul întrebării modul în care s-au constituit, în anii precedenți, așa-zisele “dosare de mare corupție”.
Semnarea decretului de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a Laurei Codruța Kovesi a fost întoarsă, ieri, pe toate părțile în spațiul public, vehiculându-se chiar și ideea că președintelui Iohannis i-ar fi fost teamă de o eventuală suspendare și din acest motiv ar fi semnat documentul respectiv.
La mai puțin de două ore de la anunțul făcut de purtătorul de cuvânt al Președinției, Kovesi a susținut ultimele declarații în calitate de șef al DNA: „Am fost procuror şef al DNA timp de 5 ani şi tot ce am realizat am consemnat într-un raport care va fi făcut public în cel mai scurt timp şi va putea fi studiat pe site (…). Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”, a spus Kovesi.
Niciun cuvânt, însă, despre dosarele răsunătoare pierdute în instanțele de judecată de către Direcția Națională Anticorupție, fiind tot mai multe cazurile în care judecătorii instanțelor superioare din România au respins acuzațiile procurorilor anticorupție atât pe motiv că faptele nu există, ci și pentru că faptele nu sunt prevăzute de legea penală!
Pe de altă parte, retragerea din DNA a fostului procuror-șef, Laura Kovesi anunțând că va rămâne simplu procuror, va fi luată în discuție de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul ședinței de mâine. Tot mâine, însă, pe masa membrilor Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii va fi pe ordinea de zi unul dintre dosarele disciplinare întocmite de Inspecția Judiciară pe numele Laurei Kovesi.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat și cine va prelua atribuțiile de șef al DNA: “Ca urmare a decretului prin care președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a dispus revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Laura Codruța Kovesi și a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a emis astăzi (n.n. – ieri) ordinul de delegare în această funcție a doamnei Anca Jurma, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Doamna Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție”.
Înlocuitorul ar putea fi stabilit până la finalul lunii iulie
Ieri, Ministerul Justiției a făcut public deja anunțul privind organizarea selecției de procurori în vederea propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Națională Anticorupție, procedura demarând încă de ieri și fiind prevăzută a se încheia pe 30 iulie.
Procurorii interesați pot depune cereri de înscriere, pentru funcția de conducere vacantă, până la data de 23 iulie, inclusiv, la Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției.
Lista procurorilor care vor îndeplini condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviurilor vor fi afișate a doua zi, pe 24 iulie, la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe site-ul instituției. Mai departe, procurorii participanţi la selecţie vor susține, timp de trei zile, între 25 și 27 iulie, un interviu cu ministrul Justiției, Tudorel Toader – flancat de secretari de stat din același minister – probă care va consta, printre altele, în susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Rezultatele selecţiei se vor afișa, de asemenea, la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina de internet, pe 30 iulie. De aici, propunerea ministrului Justiției va ajunge la Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în vederea obținerii avizului acestei instituții. După obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției înaintează propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere.
Cum poţi ajunge procuror şef al DNA?
Ministerul Justiției a publicat și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aspiranții la funcția care a fost ocupată până ieri de Laura Codruța Kovesi. Astfel, pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, condiție de vechime ce trebuie îndeplinită până la data susținerii interviului în fața ministrului Justiției.
Nu pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum și cei care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.
Procurorii care participă la selecţie sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta. Procurorii vor depune cererile de participare la selecţie însoțite de documente justificative, printre acestea fiind și un proiect managerial privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere de șef al DNA, dar și minimum zece lucrări întocmite în compartimentele în care și-au desfășurat activitatea, în ultimii cinci ani.
