Includerea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost amânată, luni, după dezbaterile de la cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, desfăşurată în perioada 24 iunie – 4 iulie, la Manama, în Bahrain. Dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană” a fost trimis de Ministerul Culturii din România la UNESCO, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, pe 4 ianuarie 2017 şi primise recomandare pentru includere din partea International Council on Monuments and Sites (ICOMOS).
România a fost reprezentată la Manama de Ştefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, acesta având mandatul de a prezenta poziţia de amânare a includerii Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea procesului de la Washington, respectiv litigiul cu compania Gabriel Resources. Duminică dimineaţă, la debutul discuţiilor Comitetului pentru Patrimoniul UNESCO, preşedintele şedinţei, avocata Haya Bint Rashed al-Khalifa din Bahrain, a anunţat că dosarul pentru localitatea Roşia Montană va fi analizat la final, deşi ocupa numărul 19 în lista celor 29 de candidaturi de anul acesta.
Referitor la decizia de a amâna discuţiile privind Roşia Montană, ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat, pentru MEDIAFAX: „Delegaţia (României, n.r.) nu a cerut «returnarea», noi nu aveam cum face acest lucru. Aşa cum am spus în repetate rânduri, noi am transmis cererea Guvernului/ Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de amânare – sau «to refer» în terminologia de lucru a Comitetului Patrimoniului. Delegaţia nu e factor de decizie, deci nu puteam cere noi ceva, ci doar putem transmite cereri ale instituţiilor din România (guvern, ministere etc.). Repet, cererea a venit din partea MCIN. Rog consultaţi documentele”. Luni după amiază, la începutul dezbaterii privind dosarul Roşia Montană, care a durat aproximativ o oră şi jumătate, oficialii UNESCO au menţionat că, pentru includerea unui sit pe lista Patrimoniului Mondial, este nevoie de consimţământul statului parte. Delegaţia Azerbaidjanului a propus, luni, un amendament prin care, cu toate că includerea sitului Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial este îndreptăţită, îndeplinind toate condiţiile de autenticitate şi integritate cerute de UNESCO, „luând în considerare cererea de amânare făcută de statul parte”, să se trimită dosarul înapoi statului român, având în vedere problema arbitrajului internaţional aflat în curs. Amendamentul se referă la litigiul cu compania Gabriel Resources.
Amânarea se referă la articolul 159 din regulamentul de funcţionare al Comitetului pentru Patrimoniul UNESCO, respectiv dosarul este trimis înapoi statului parte („referred”, n.r.) pentru informaţii adiţionale şi trebuie retrimis UNESCO în termen de maximum trei ani. Dacă această perioadă expiră, dosarul trebuie propus ca o nouă candidatură. Mai multe delegaţii au subliniat caracterul extraordinar al cererii de amânare a includerii, în condiţiile în care situl primise recomandarea din partea ICOMOS.
Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a solicitat amânarea deciziei privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO motivând că trebuie protejate drepturile statului român în litigiul cu compania Gabriel Resources şi că pierderile se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari. Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, mai menţiona că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO „trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu”.
