V. Stoica
O ordonanță de urgență adoptată săptămâna trecută de către Guvernul Dăncilă prevede o serie de modificări în privința drepturilor persoanelor cu dizabilități, una dintre cele mai importante fiind renunțarea obligatorie la așa-numitele “centre mamut” și înlocuirea lor cu locuințe de mici dimensiuni, cu o capacitate de maximum 50 de beneficiari.
Potrivit documentelor oficiale, în județul Prahova sunt în prezent instituționalizate, în cadrul unităților de asistență socială, 1.050 de persoane, cele mai multe fiind în Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane adulte cu handicap de la Urlați (174 de beneficiari), urmat de Centrul de integrare prin terapie ocupațională pentru persoane adulte cu handicap, tot de la Urlați (cu 152 de persoane) și de Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu handicap Mislea (136 de beneficiari) și Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane adulte cu handicap de la Nedelea, cu 135 de beneficiari. Dintre toate cele 11 centre aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, potrivit unei situații oficiale de la finalul lunii mai, în Prahova corespundeau pevederilor care vor trebui să fie puse în aplicare doar patru unități de asistență socială. Practic, sub 50 de beneficiari se înregistrau la Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu handicap Urlați (49), Centrul pilot de recuperare și reabilitare a persoanelor adulte cu handicap “Casa Rozei” Urlați (46), Centrul de recuperare și reabilitare pentru persoane adulte cu handicap Breaza (44) și Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu handicap Puchenii Mari (41 de beneficiari).
Potrivit actului normativ aprobat în ședință de guvern, săptămâna trecută, până în anul 2020, se are în vedere transformarea vechilor centre rezidențiale, astfel încât acestea să nu mai poată găzdui mai mult de 50 de beneficiari. Se renunță, astfel, la vechile centre care găzduiau sute de persoane cu dizabilități, “cu un management de multe ori nu foarte performant și personal insuficient pentru a răspunde nevoilor de reabilitare a persoanelor asistate”, după cum se afirmă în documentul adoptat de Guvern.
“Centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap vor fi de tip locuințe protejate, centre pentru viață independentă, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro – centre de criză. Finanțarea acestora va fi asigurată, în proporție de până la 90%, de la bugetul de stat.
Autoritățile locale și județene au ca termen de realizare data de 31 decembrie 2018, în caz contrar vor pierde, anual, câte 25% din finanțarea asigurată de la bugetul de stat. Noile tipuri de centre vor putea fi finanțate atât prin fonduri europene, cât și prin Programele de Interes Național lansate deja de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Cele două măsuri – pe de o parte pierderea treptată a finanțării pentru vechile centre “mamut”, iar pe de alta finanțarea celor de tip nou – sunt menite să impulsioneze autoritățile competente să accelereze procesul de reformare”, se mai prevede în documentul menționat.
Asistentul personal profesionist, plătit cu până la 750 de lei lunar
Printre modificările din actul normativ se mai regăsește și introducerea unei alocații lunare pentru asistentul personal profesionist care are în îngrijire un adult cu handicap, astfel încât acesta să poată asigura condiții de locuit, hrană și îmbrăcăminte. Astfel, asistentul care îngrijește un adult cu handicap accentuat va primi 600 de lei pe lună, iar unul care îngrijește un adult cu handicap grav va primi 750 de lei lunar, sume care se adaugă salariului.
Pe de altă parte, pentru persoanele cu dizabilități se va elibera o legitimație, de către DGASPC, pentru a se evita folosirea abuzivă a certificatului de handicap, în baza acesteia, persoana cu handicap va putea beneficia de toate drepturile și facilitățile conferite de lege, cum ar fi să meargă la film, la evenimente culturale și sportive sau să utilizeze transportul interurban. Biletul unic de transport interurban este introdus prin acest act normativ. Astfel, dacă, până acum, biletele de călătorie erau tipărite de operatorul de transport și asigurau călătoriafie doar cu trenul, fie doar cu autobuzul, de acum, beneficiarul va putea folosi combinat tipurile de transport.
