Violeta Stoica
Ploieștenii s-au obișnuit, deja, ca în prima zi de miercuri din fiecare lună să audă sirenele sistemului de alarmare a populației în situații de urgență. Miercuri, săptămâna aceasta, sirenele au fost puse în funcțiune din nou, iar Primăria Ploiești a anunțat că va avea loc acest exercițiu. “Semnalele de alarmare a populației sunt: alarma aeriană, alarma la dezastre, prealarma aeriană și încetarea alarmei”, arată, la începutul fiecărei luni, reprezentanții Primăriei Ploiești. Însă se vorbește prea puțin sau, mai bine zis, deloc despre locațiile în care se află amplasate acele adăposturi de protecție civilă. Primarul municipiului Ploiești, Adrian Dobre, care este și șeful Comitetului Local pentru Situații de Urgență, spune că ar fi 97 de astfel de adăposturi de protecție civilă pe raza orașului, ceea ce ar însemna că doar o mică parte din populație ar avea unde să se adăpostească în caz de vreun atac aerian sau alt tip de catastrofă care ar necesita ca oamenii să se refugieze într-o zonă subterană.
Cu toate că primarul susţine că o listă a locațiilor în care există aceste adăposturi publice ar fi publică, pe site-ul municipalității, respectiv pe www.ploiesti.ro,
lucrurile nu stau chiar așa. O asemenea listă este publică pe pagina oficială a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, din care reiese că în Prahova sunt 97 de astfel de adăposturi de protecție civilă, dintre care 47 sunt în Ploieşti. Mult mai multe decât în alte județe, dar insuficiente pentru Prahova.
Sună sirena. Ce semnificație au sunetele pe care le auzim? Ce facem dacă înțelegem ce semnifică sunetele emise? Unde ne adăpostim dacă este cazul de atac aerian sau de altă amenințare similară care ar necesita acest lucru?
Ei bine, vine în ajutor pagina oficială a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care, spre deosebire de Primăria Ploiești, are publicate toate locațiile – cu coordonate GPS cu tot – în care există adăposturi de protecție civilă.
Potrivit acestei surse, în Ploiești există 47 de locații în care sunt – cel puțin pe hârtie – adăposturi pentru populație, aproape în totalitate la subsolurile blocurilor de apartamente. Astfel, adăposturi publice sunt pe Calea București – la blocurile 10B, 7B și 5 E; pe Bulevardul Republicii – la blocurile 3b.1, 4a, 9b.2; pe Aleea Vlăsiei, la blocurile 7a și 7b; pe strada Gheorghe Doja, la bl. B2; pe strada Petrochimiștilor – la blocurile 49a și 49b; pe strada Metalurgiștilor – la blocurile 52a și 52 b; pe strada Chimiei, la blocul 57; pe strada Deltei – la blocurile 14a și 14b; pe strada Râșnovenilor – la blocurile 57a și 57b; strada Măgurii – la bl. 33b, pe strada Dealul cu Piatră – la blocul 30 a,b,c,d,e,f; pe strada Cosminele – la blocurile 179a, 181 c și 181d; pe strada Siliștei – la blocurile 157 a și b, 158 a și b, 160 a și b; pe strada Bahluiului – la blocurile 141 a și b, 149 c și d, 154 a; pe strada Padina, la blocul 51 a și b, pe strada Arnăuți – 56 a și b, strada Peneș Curcanul – la bloc 156 a, pe strada Domnișori – la blocurile 85 și 86, iar pe strada Sabinelor – la blocul 18.
În Câmpina, în evidențele IGSU există adăposturi pe strada Tudor Vladimirescu nr. 24, pe strada Milcovului – la nr. 14 (bloc 18C) și la nr. 6 (bloc 17A), pe strada Democrației, la bloc 14A, pe strada Erupției, la blocurile E4, E7 și E 11-13 și pe strada Bobâlna la numărul 57, la cămin nefamiliști.
În Plopeni, sunt în evidențe adăposturi pe strada Democrației, la numărul 1 și la numărul 10; la Azuga pe strada Independenței (la numerele 14 și 55), pe strada Victoriei nr. 50, pe strada Postăvăriei nr. 1 și în tunelul CFR. La Bușteni sunt adăposturi la blocul ANL de pe strada Urlătorii, la Casa de cultură și la Primăria Bușteni. La Boldești-Scăeni – la Școala Gimnazială Mihai Viteazul, pe strada Podgoriei nr. 12; la Vălenii de Munte – la Casa de Cultură, la Primărie și la blocul ANL de pe Bulevardul Nicolae Iorga; la Slănic – sediul CEC pe strada Vasile Alecsandri nr. 6; la Urlați – la sanatoriu, la Casa de Cultură și la Primărie, iar la Sinaia – la sediul Romsilva, de pe Valea Dorului la km 106, la Administrația Drumurilor Naționale de pe strada Republicii nr 37; în timp ce la Băicoi există un adăpost la un centru social al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
În mediul rural, conform aceleiași liste publicate pe pagina oficială a ISGU, sunt 19 comune în care există adăposturi de protecție civilă. La Apostolache, acesta figurează la grădinița de pe strada Principală, la Brazi – la sediul primăriei și la Școala Popești, la Bărcănești – la sediul primăriei, la Bucov – la grădinița din localitate, la Cocorăștii Colț – la căminul cultural, la Gornet Cricov – la primărie, la Gura Vadului – la grădinița de pe strada Principală, la Gornet – la primărie, la Izvoarele – 
tot la primărie, ca și la Lipănești. La Măneciu există în evidențe un adăpost într-un bloc de locuințe de pe strada Pieței, la Păulești – la căminul cultural din Cocoșești, la Predeal Sărari – tot la căminul cultural din satul Predeal Sărari, la Păcureți – la primărie, la Podenii Noi – la căminul cultural de pe strada Principală nr. 40B, la Poenarii Burchii – în satul Tătărăi, la Provița de Jos – la căminul cultural, iar la Ștefești și la Valea Călugărească – la sediul primăriei.
Din 2016, unele clădiri noi au obligaţia să deţină și un spaţiu de protecţie
Potrivit legislației în domeniu, modificată în anul 2016, este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă la unele dintre clădirile nou construite. Astfel, se prevede existența obligatorie a spațiilor cu această destinație la clădirile noi, prevăzute cu subsol, reprezentând sedii ale autorităților și instituțiilor publice locale, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la clădirile noi cu destinația de comerț, producție sau depozitare, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la clădirile noi cu destinația de birouri, financiar-bancară, de asigurări și burse, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la clădirile noi cu destinația pentru învățământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preșcolari, elevi, studenți, bătrâni, persoane cu dizabilități sau lipsite de adăpost, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la imobilele noi cu destinația de îngrijire a sănătății, cu paturi staționare, indiferent de suprafața construită, și dispensare și policlinici, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, precum și la cele cu destinația activități culturale, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp. Obligatoriu este să fie construite adăposturi și la clădirile noi cu destinația de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri și vile turistice, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la imobilele destinate comunicațiilor electronice, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la amenajările sportive închise, cu capacitatea mai mare sau egală cu 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfășurată; în gări, autogări și aerogări cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; la clădirile de locuit colective, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp; în lăcașuri de cult și spații de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieții monahale, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepția caselor parohiale.
Un adăpost de protecţie civilă se dotează, în principiu, cu trei categorii de instalaţii, respectiv de ventilație pentru asigurarea aerului necesar supravieţuirii personalului adăpostit, instalația electrică – pentru iluminatul adăpostului şi forţa necesară ventilatoarelor și pompelor care sunt în interior. Ar fi obligatorie și o instalaţie sanitară, care să cuprindă alimentarea cu apă de la reţeaua oraşului şi canalizarea adăpostului, iar când rețeaua de canalizare este deasupra nivelului pardoselii adăpostului ar trebui să fie montate closete uscate în loc de toaletele clasice.
Câte dintre adăposturile menționate anterior dețin toate aceste dotări? Câte dintre adăposturile de la subsolurile blocurilor s-au menținut libere de borcane cu murături, de resturi de prin apartamentele proprietarilor și câte sunt funcționale?
La aceste întrebări așteptăm să răspundă autoritățile locale, care trebuie să verifice și să ia măsuri pentru asigurarea dotărilor respective, pentru că acestea sunt adăposturi publice, iar asociațiile de proprietari nu dispun de fonduri pentru a le întreține.
