V. Stoica
În România, prezența urșilor în interiorul comunităților urbane sau rurale a devenit o obișnuință. Relocarea acestor carnivore mari sau chiar și aprobarea unor cote de intervenție pentru extragerea exemplarelor agresive au generat conflicte între ONG-urile de mediu și ale iubitorilor de animale, pe de o parte, și reprezentanții Ministerului Mediului, asociațiile de vânători și asociațiile crescătorilor de animale din zonele montane.
Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a adus în atenție, zilele trecute, și un alt aspect, dincolo de numărul foarte mare de urși existenți în pădurile României: faptul că niciun stat european nu vrea să preia din urșii noștri.
“Am făcut adrese către toți miniștrii Mediului, prin ambasadele noastre în țările respective, astfel încât să putem să identificăm dacă dorește cineva să ia astfel de urși, deci să facem un transfer. Nu a dorit nimeni… Mai mult decât atât, mulți au spus că de 100 de ani nu mai au această specie! Și asta în situația în care specia aceasta, în România, este (n.n. – din punct de vedere al numărului) de câteva ori mai mare decât media pe întreaga Uniune Europeană! Conform inventarierii fondurilor de vânătoare, în România se pare că sunt peste 6500 de carnivore mari din specia urs, scriptic, însă având în vedere înmulțirea exemplarelor, se preconizează că această cifră este cu două sau trei mii de exemplare mai mare”, a declarat Grațiela Gavrilescu, la Ploiești.
Ministrul Mediului a mai afirmat că, pe termen scurt, se va apela tot la cota de intervenție. „Pe site-ul ministerului, există planul de acțiune pentru carnivorele mari – urși și lupi – ceea ce înseamnă că va trebui să trecem și la măsuri de implementare. Unele dintre ele au început să fie deja implementate, în sensul că se scriu anumite proiecte pentru finanțare europeană cu diverși parteneri, începând de la inventarierea carnivorelor mari și ciparea lor”, a mai precizat Grațiela Gavrilescu.
