Sarea, consumată în cantităţi mari, contribuie la creşterea tensiunii arteriale, însă este oare vorba despre o relaţie cauzală ce creşte riscul declanşării bolilor cardiovasculare şi duce, în final, la decesul prematur? O serie de studii efectuată în ultimii ani au contestat această cauzalitate, însă o nouă cercetare ce utilizează măsurători complexe confirmă această asociere, informează sciencedaily.com, preluată de Medlive.ro.
Cercetarea de faţă, efectuată de specialiştii de la Brigham and Women’s Hospital din Boston (BWH), arată că estimarea inexactă a aportului de sodiu a contribuit la constatările paradoxale ale studiilor realizate anterior pe această temă. Noile constatări au fost publicate recent în revista de specialitate „The Internaţional Journal of Epidemiology.” „Nivelul de sodiu din alimentaţie este greu de măsurat,” declară Nancy Cook, biostatisticiană în cadrul Departamentului de Medicină al BWH.
„Sodiul este prezent în multe dintre alimentele pe care le consumăm şi, cel mai adesea, nu ştim cât de mult consumăm, ceea ce face a fi greu de estimat consumul de sodiu al unei persoane prin intermediul sondajelor de opinie. Excreţiile de sodiu reprezintă cea mai bună modalitate de măsurare a nivelului de sodiu din organism, însă există mai multe modalităţi de colectare a acestora. Pentru studiul nostru am apelat la mai multe măsurători pentru a obţine date cât mai precise,” adaugă aceasta.
Deşi testul de urină reprezintă o bună metodă de măsurare, nivelul de sodiu din organism poate fluctua pe tot parcursul zilei, astfel încât măsurarea exactă a aportului de sodiu necesită o probă completă ce acoperă toate cele 24 de ore. Mai mult, consumul de sodiu poate varia de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că cea mai bună modalitate pentru a obţine date precise este colectarea probelor de urină pe o perioadă de mai multe zile. În timp ce studiile anterioare au utilizat probe de urină şi formula Kawasaki de măsurare a nivelului de sodiu din organism, pentru studiul de faţă oamenii de ştiinţă au apelat la mai multe abordări pentru a obţine date precise ale nivelului de sodiu din organism, inclusiv metode clasice, metode standard, cât şi teste multiple de urine, consecutive şi neconsecutive.
Ulterior, cercetătorii au evaluat rezultatele testelor prin compararea acestora cu datele colectate de la studiile de prevenire a hipertensiunii arteriale, la care au participat circa 3000 de persoane ce sufereau de pre-hipertensiune arterială. Metoda standard a arătat că există o relaţie directă între aportul crescut de sodiu din organism şi creşterea riscului de deces. Rezultatele obţinute prin intermediul formulei Kawasaki de măsurare a nivelului de sodiu din organism a arătat o curbă în formă J, ce sugerează faptul că atât nivelul scăzut de sodiu, cât şi nivelul ridicat de sodiu din organism sunt asociate cu riscul crescut pentru decesul prematur. „Constatările noastre arată că măsurarea inexactă a aportului de sodiu ar putea fi factorul cheie ce contribuie la rezultatele paradoxale ale studiilor anterioare. În concluzie, studiile epidemiologice nu ar trebui să asocieze rezultatele testelor medicale cu estimările inexacte ale aportului de sodiu din alimentaţie, obţinute în urma sondajelor de opinie efectuate în rândul populaţiei,” conchid autorii studiului.
